Un posibil accident vascular cerebral (AVC) impune apelarea imediată a numărului 112, inclusiv atunci când manifestările dispar după câteva minute. Pentru familie, informațiile despre debut și medicamentele administrate contează în evaluarea medicală, iar verificările făcute acasă nu trebuie să întârzie solicitarea ambulanței.
55 de ani nu reprezintă o limită sub care această urgență este exclusă: AVC poate apărea și mai devreme.
48 de ore reprezintă intervalul pentru care trebuie comunicate medicamentele luate înaintea episodului.
4,5 ore reprezintă fereastra obișnuită pentru administrarea intravenoasă a tratamentului care dizolvă cheagul, dacă pacientul este eligibil.
10 zile după o naștere vaginală reprezintă perioada în care protocolul românesc exclude acest tratament intravenos.
14 zile după cezariană reprezintă perioada de excludere pentru același tratament; alte intervenții pot fi posibile.
O schimbare bruscă poate semnala urgența, chiar dacă fața arată normal
AVC apare atunci când circulația sângelui către o regiune cerebrală se întrerupe sau când se rupe un vas din creier. Pentru cei aflați lângă persoană, reperul este schimbarea instalată brusc față de starea ei anterioară. Semnele nu trebuie să fie prezente toate în același timp:
- Fața devine asimetrică, cu o parte lăsată, iar zâmbetul poate fi strâmb.
- Apare slăbiciune ori amorțeală într-un braț, într-un picior sau pe o jumătate de corp.
- Cuvintele sunt rostite neclar, persoana nu le găsește sau nu mai înțelege ce i se spune.
- Vederea se înrăutățește: persoana poate vedea dublu ori poate pierde vederea unui ochi.
- Echilibrul și coordonarea se modifică: apar clătinarea, căderea, amețeala intensă sau dificultatea de a controla mișcările.
- Se instalează o durere de cap neobișnuită, foarte intensă, uneori însoțită de greață ori vărsături.
O verificare rapidă poate urmări simetria zâmbetului, capacitatea de a ține ambele brațe ridicate și rostirea clară a unei propoziții. Totuși, mișcarea normală a brațelor și absența asimetriei feței nu exclud celelalte manifestări. Vederea și echilibrul trebuie observate, fără a transforma verificarea într-un motiv de amânare a apelului.
Dispariția simptomelor poate însemna că alimentarea creierului cu sânge a fost întreruptă temporar. Un asemenea episod poate preceda un AVC; nu se așteaptă repetarea lui.
Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) arată că aproximativ un AVC din șapte apare la persoane cu vârste între 15 și 49 de ani. Această proporție nu descrie separat situația din România.
Operatorului îi trebuie ultima oră la care persoana era bine
Convorbirea și pregătirea pentru sosirea echipajului au câțiva pași concreți:
La solicitarea ajutorului se comunică suspiciunea de AVC și schimbările observate. Măsurarea tensiunii sau alte verificări la domiciliu nu au prioritate față de apel.
Dacă debutul a fost observat, se notează ora. Pentru simptome descoperite după somn, se transmite ora culcării sau momentul în care persoana a fost văzută ultima dată fără manifestări, nu numai ora trezirii. Operatorul trebuie informat și dacă simptomele s-au oprit.
Se comunică adresa și un reper ușor de identificat, locul în care se află apelantul, numele acestuia și telefonul de contact. Se precizează dacă persoana afectată este conștientă și dacă respiră.
Convorbirea continuă până când operatorul permite încheierea ei. Dacă apelul se întrerupe, numărul de urgență se formează din nou.
Pentru echipaj se pregătesc informațiile despre medicația recentă, în special despre medicamentele care împiedică formarea cheagurilor. Dacă sunt cunoscute, se menționează diabetul, sarcina, afecțiunile cronice și intervențiile chirurgicale recente. Tratamentul obișnuit nu se modifică din proprie inițiativă.
Persoana rămâne însoțită până la sosirea ambulanței. Nu trebuie să conducă și nici să plece singură.
Dacă persoana este inconștientă, dar respiră, poate fi așezată pe o parte, cu sprijin pentru cap, cu condiția să nu existe un traumatism care împiedică mișcarea. Respirația anormală trebuie semnalată imediat operatorului, ale cărui instrucțiuni pentru resuscitare trebuie urmate.
Apa, aspirina și pastilele pentru tensiune nu se dau din proprie inițiativă
Până la evaluarea medicală, nu se oferă pe gură lichide, alimente, zahăr sau medicamente fără indicația operatorului ori a medicului. AVC poate afecta înghițirea, iar persoana se poate îneca.
Aspirina administrată din proprie inițiativă poate agrava o hemoragie cerebrală. Protocolul Ministerului Sănătății din 2025 precizează că, înaintea internării, nu se administrează aspirină, heparină sau alte medicamente antiagregante ori anticoagulante, care împiedică formarea cheagurilor.
Nici scăderea tensiunii cu pastile nu trebuie încercată acasă. În cazul unei persoane cu diabet, glicemia poate fi verificată dacă aparatul se află la îndemână, dar numai fără întârzierea solicitării ajutorului.
Când ambulanța este disponibilă, transportul cu autoturismul familiei nu o înlocuiește. Echipajul poate evalua pacientul în timpul deplasării și poate avertiza spitalul înainte de sosire.
Copilul, gravida și femeia care a născut recent au nevoie de aceeași reacție imediată
AVC poate apărea și la copii. Pe lângă manifestările obișnuite, pot exista convulsii, somnolență, cefalee puternică însoțită de vărsături sau pierderea echilibrului. Aceste semne justifică apelul de urgență chiar dacă fața și brațele nu prezintă modificările caracteristice.
Sarcina și nașterea recentă trebuie comunicate atât operatorului, cât și echipajului, deoarece influențează alegerea tratamentului. Restricțiile de după naștere privesc tromboliza intravenoasă, adică administrarea în venă a unui medicament pentru dizolvarea cheagului. Dacă este identificat un vas mare blocat, protocolul permite luarea în considerare a tratamentului endovascular, o intervenție realizată prin vasele de sânge.
În timpul sarcinii, tromboliza poate fi efectuată dacă deficitul provocat de AVC este dizabilitant. Pentru blocarea unui vas mare, protocolul preferă intervenția endovasculară fără tromboliză, mai ales când pacienta ajunge direct într-un centru capabil să o efectueze. Dacă ajunge inițial într-un centru primar, medicii pot lua în considerare tromboliza și organizează rapid transferul pentru extragerea cheagului.
Investigațiile de la spital stabilesc tratamentul posibil
În România, traseul prioritar prevăzut de protocolul medical poartă denumirea „Cod AVC”. Investigațiile cerebrale îi ajută pe medici să distingă între blocarea unui vas și o sângerare, înainte de alegerea intervenției.
Depășirea ferestrei obișnuite pentru tratamentul intravenos nu înseamnă că evaluarea de urgență trebuie abandonată. Investigațiile pot permite selectarea unor pacienți pentru tratament ulterior, inclusiv când manifestările sunt descoperite la trezire sau debutul nu a fost observat.
Protocolul prevede și criterii pentru intervenția endovasculară în intervalul de 6-24 de ore. Eligibilitatea depinde de rezultatele investigațiilor și de situația pacientului, nu doar de timpul scurs.
Aplicația APEL 112 poate transmite localizarea telefonului
APEL 112 permite inițierea apelului de urgență și transmiterea automată a poziției telefonului. Atunci când apelantul poate vorbi, aplicația nu înlocuiește discuția cu operatorul.
Autoritatea pentru Digitalizarea României / Serviciul de Telecomunicații Special precizează că aplicația este gratuită și poate fi descărcată din Google Play și Apple App Store.
