O angajată a unui institut de cercetare a ciumei din Siberia a murit săptămâna trecută, după ce a făcut pneumonie. Autoritățile ruse au comunicat că testele femeii și ale persoanelor cu care avusese contacte apropiate nu au detectat ciuma.
Până la 200 de persoane ar fi fost însă puse în carantină, potrivit relatărilor menționate de TIME. Jennifer Nuzzo, directoarea Pandemic Center din cadrul Brown University School of Public Health, consideră această amploare a intervenției neobișnuită pentru un caz izolat de pneumonie.
Marți seară, OMS a solicitat Rusiei informații suplimentare, după apariția unor relatări despre un al doilea caz de pneumonie de cauză necunoscută.
Since the first media reports, @WHO has been actively following up on the reported death of a laboratory worker at the Irkutsk Antiplague Research Institute in Irkutsk oblast, Russian Federation. The individual died on 2 October 2026 after being hospitalised with severe… pic.twitter.com/1vikwtwVtS
— Tedros Adhanom Ghebreyesus (@DrTedros) October 6, 2026
Autoritățile ruse au contestat versiunea apărută în relatările locale, potrivit căreia angajata ar fi spart o eprubetă care conținea bacteria ciumei. Scenariul unei asemenea expuneri rămâne neconfirmat.
Pentru Nuzzo, identificarea agentului patogen, adică a microorganismului care a provocat boala, este esențială pentru înțelegerea episodului. Specialista spune că, până în acest punct, ar fi trebuit obținută secvența sa genetică, necesară identificării.
În privința unei eventuale confirmări a ciumei, Jennifer Nuzzo a declarat pentru TIME: „Dacă este ciumă, putem răsufla ușurați, pentru că știm ce avem de făcut în cazul ciumei.”
Laboratoarele care studiază Yersinia pestis, bacteria care provoacă această boală, au protocoale pentru expunerile accidentale, explică ea. Echipamentul individual de protecție și lucrul sub o hotă de laborator oferă o anumită protecție. Dacă o persoană constată că a fost expusă, răspunsul include administrarea de antibiotice, eficiente împotriva bacteriei apărute în mod natural.
Într-un asemenea scenariu, cu expunere recunoscută și tratament, decesul nu este evoluția obișnuită, spune Nuzzo. Tocmai de aceea, succesiunea evenimentelor din Siberia nu se potrivește ușor, în evaluarea ei, cu explicația unui accident de laborator în care a fost implicată o bacterie cunoscută.
Specialista ia în calcul și posibilitatea ca măsurile autorităților să fie un reflex birocratic. Totuși, relatările despre spitale locale închise și despre numărul persoanelor ținute sub observație o fac să ceară precizarea microorganismelor căutate prin teste și a rezultatelor negative obținute.
Referindu-se la posibilitatea unui alt agent patogen, Nuzzo a adăugat: „Îngrijorarea este că nu e asta, ci ceva diferit, ceva pentru care nu avem soluții ușoare.”
Dr. Ashish K. Jha, fost coordonator al răspunsului la COVID în mandatul președintelui Joe Biden, a invocat pe X, pe 4 octombrie, un scenariu care îl preocupă de multă vreme: eliberarea accidentală a unui agent patogen dintr-un program deliberat. Posibilitatea implicării unui microorganism modificat, în locul unuia apărut natural, este o ipoteză discutată de experți, nu o cauză stabilită a decesului.
Many of you have been tracking the Irkutsk lab situation over the last few days.
I've been gathering facts and trying to understand what is happening before weighing in.
Now that I have, I have to say — I'm concerned
🧵
— Ashish K. Jha (@ashishkjha) October 5, 2026
Rusia are un istoric al programelor de modificare a agenților patogeni prin bioinginerie.
Jha a povestit că, în discuțiile sale cu prieteni din administrația Trump, aceștia s-au arătat foarte preocupați de situație și i-au spus că primesc puține informații și date.
Despre cooperarea autorităților ruse, Ashish K. Jha a declarat pentru TIME: „Ce sper este ca rușii să fie foarte deschiși și transparenți în privința a ceea ce se întâmpla în acest laborator, dar ne putem imagina că s-ar putea să nu fie așa.”
Evaluarea lui asupra unei eventuale răspândiri păstrează însă o limită importantă: dacă agentul care a provocat decesul se dovedește a fi nou, Jha consideră puțin probabil să se transmită la fel de eficient ca virusul care a provocat COVID.
Nuzzo admite, la rândul ei, că episodul s-ar putea dovedi o coincidență însoțită de o reacție exagerată. Despre amploarea posibilă a incidentului, ea a precizat: „Nu avem nicio idee. S-ar putea să nu fie nimic.”
Experții spun că monitorizarea epidemiilor este mai slabă decât înainte de COVID
Întrebarea ridicată de cei doi specialiști depășește cazul din Siberia: cât de repede ar putea fi observată apariția unui agent patogen nou? Ambii consideră că pregătirea pentru un asemenea focar este insuficientă.
Nuzzo compară situația actuală cu cea din 2019 și de la începutul anului 2020. În evaluarea ei, există acum mai puține mecanisme de protecție, monitorizarea s-a redus, iar între țări circulă mai puține informații.
De aceea, specialista susține finanțarea și menținerea colaborărilor științifice internaționale. Aceste relații permit cunoașterea interlocutorilor, a motivațiilor lor și a practicilor obișnuite. Ea subliniază și rolul unei OMS puternice, capabile și de încredere, care poate purta discuțiile necesare pentru obținerea informațiilor.
Jha identifică drept principală slăbiciune a Statelor Unite absența aproape totală a unui sistem de detectare a amenințărilor biologice. El folosește un exemplu ipotetic: dacă o persoană infectată în Siberia ar lua avionul spre New York, sistemele actuale nu ar semnala acest lucru. În opinia sa, este necesară o monitorizare globală mult mai bună.
Împreună cu Nikki Romanik, fostă colegă din administrația Biden, Jha a înființat o companie de interes public care dezvoltă un asemenea sistem, numit BioRadar. Acesta este testat în prezent în Dallas.
Sistemul combină mai multe tipuri de informații:
- Date provenite din căutările online și din rețelele sociale.
- Informații clinice din spitale.
- Secvențierea materialului genetic din apele uzate.
Jha explică diferența față de monitorizarea obișnuită a apelor uzate, care caută agenți patogeni aleși în prealabil. BioRadar urmărește secvențierea întregului material genetic și identificarea elementelor care nu ar trebui să se afle acolo.
Jha îi atribuie secretarului american al Sănătății, Robert F. Kennedy, desființarea unor capacități de pregătire pentru focare, inclusiv închiderea Project Next Gen, program pentru vaccinuri împotriva virusurilor respiratorii, și retragerea finanțării platformelor de vaccinuri bazate pe ARN mesager.
Pentru publicul american, Jha vede episodul ca pe un motiv de a cere liderilor politici pregătirea sistemelor înaintea următorului focar. Nuzzo compară necesitatea vigilenței cu funcționarea unei alarme de incendiu: faptul că o alertă nu se confirmă nu anulează utilitatea protecției.
În sprijinul preocupării sale, Jha invocă focarul de hantavirus de pe o navă de croazieră din ultimele șase luni și avertismentele companiei Anthropic despre persoane care încep să folosească modele de inteligență artificială pentru a construi arme biologice. El semnalează și proliferarea laboratoarelor cu risc ridicat în ultimii cinci ani, motiv pentru care se teme că incidente de acest fel vor deveni mai frecvente, chiar dacă episodul din Siberia se va dovedi limitat.
