Suspendarea livrărilor de țiței kazah tranzitat prin terminalul CPC de la Novorossiisk aduce presiune directă asupra pieței carburanților din România, după atacurile cu drone asupra unor petroliere din terminalul Novorossiisk. O vulnerabilitate tolerată până acum intră de vineri în prețul carburanților, în costurile logistice și în tabloul macroeconomic.
Pe 24 iulie 2026, piața locală ajunsese deja la nivelurile din martie 2026. Motorina standard depășise temporar 10 lei pe litru, între 9,95 și 10,04 lei/l la unele stații Rompetrol, iar benzina standard se apropiase de 9,5 lei/litru. Dacă reducerea fluxului de țiței afectează producția internă de rafinare, estimarea de piață indică un nou salt de 15%-25% la pompă în prima fază, raportat la precedentul din primăvara anului 2026, când motorina standard a urcat cu aproape 20%.
Presiunea vine peste o altă majorare deja anunțată. Prețul carburanților crește de la 1 iulie cu până la 50 de bani pe litru. Miza pentru economie este imediată, deoarece România importă aproximativ trei sferturi din necesarul de țiței, iar peste jumătate din aceste importuri provin din Kazahstan. Oprirea sursei dominante nu se vede doar în costul suportat de șoferi, ci și în transport, distribuție, marjele companiilor care consumă combustibil și, ulterior, în prețurile bunurilor de larg consum.
Ministerul Energiei a convocat o discuție tehnică cu operatorii din piața carburanților și analizează inclusiv utilizarea rezervelor strategice. Nu este clarificată durata suspendării livrărilor și nici volumul care ar putea fi acoperit din aceste rezerve, iar aceste două elemente pot decide dacă șocul rămâne limitat la câteva zile sau se prelungește asupra pieței.
Riscul principal este la nivelul rafinării, mai ales pentru Petromidia, rafinărie dependentă de țițeiul kazah. O reducere a producției la Petromidia, care asigură aproximativ 40% din capacitatea națională, ar obliga România să înlocuiască țițeiul brut cu importuri de carburanți deja rafinați din piețe precum Grecia, Italia sau Turcia. Diferența de cost apare rapid, prin cheltuielile de transport, presiunea pe disponibilitatea regională și costul mai ridicat al produsului finit față de materia primă.
Veronica Duțu, consultantă fiscală, leagă direct blocajul de riscul de la pompă: „Ar exercita presiuni imediate asupra prețurilor la pompă, în condițiile în care reducerea producției la Petromidia (aproximativ 40% din capacitatea națională) ar forța România să importe carburanți gata rafinați (Grecia, Italia, Turcia, printre alte surse).” Potrivit Financiarul, estimarea plasează prima undă de șoc peste variațiile curente ale pieței. „Carburanții din import vin cu costuri de transport mai mari, ceea ce ar putea crește prețul benzinei și motorinei cu un procent estimat între 15% și 25% în prima fază”, cu punct de referință în primăvara anului 2026, când, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al perturbării fluxurilor petroliere, motorina standard a crescut cu aproape 20%.
Pentru companii, efectul este direct. Transportatorii, agricultura, producția industrială și distribuția intră într-un nou ciclu de costuri mai mari. Când combustibilul urcă de la un nivel deja tensionat, transferul în prețurile finale devine mai probabil, iar absorbția integrală în marje devine mai greu de susținut.
Întreruperea livrărilor schimbă și structura importurilor. România cumpără în mod obișnuit țiței brut, mai ieftin, pe care îl procesează și îl transformă în produse petroliere. Dacă acest mecanism este înlocuit de achiziții de produse finite, factura externă crește mai repede decât volumul fizic. Veronica Duțu indică direct această schimbare: „Se va putea vorbi inclusiv despre o accentuare a deficitului comercial, din moment ce, în loc să importăm țiței brut (mai ieftin) și să exportăm produse petroliere, România ar deveni un importator net de produse finite scumpe.”
Un import mai scump înseamnă și un necesar mai mare de valută, într-un moment în care deficitul comercial este deja indicat drept vulnerabilitate. În aceeași logică, consultantul fiscal avertizează că volumul ridicat de valută cerut pentru cumpărarea rapidă de carburanți de pe piața internațională poate pune presiune suplimentară pe raportul leu/euro. Efectele indicate sunt presiuni inflaționiste, accentuarea deficitului comercial, scăderea încasărilor bugetare din taxe, presiune pe cursul leu/euro și efecte negative pe piața muncii.
Presiunea nu vine doar din importuri. Premierul interimar Ilie Bolojan a semnalat întârzieri în transportul feroviar de carburanți dinspre terminalul Oil Terminal către Vestul țării, cauzate de lucrări de infrastructură și de fluxul crescut de trenuri de pasageri. Într-o piață deja tensionată, un blocaj logistic intern poate amplifica efectul unei rupturi de aprovizionare externe.
Pe 24 iulie 2026, motorina standard se vindea din nou între 9,95 și 10,04 lei/l la unele stații Rompetrol.
