Parcurile eoliene conectate la rețeaua României au primit, de la începutul lui 2026 până în octombrie, capacități noi de 305 megawați (MW). Pentru acest an și pentru anul următor, estimările privind construcția de turbine depășesc ceea ce a intrat deja în rețea.
Puterea totală a parcurilor eoliene conectate a ajuns astfel la 3.441 MW, potrivit ZF.ro. Capacitatea construită și cea conectată reprezintă etape distincte: estimările privind finalizarea lucrărilor nu descriu puterea deja intrată în rețea.
Pentru construcții, perspectiva pe cei doi ani este exprimată în gigawați (GW). „După ce am vorbit cu principalii producători de echipamente din piață, avem undeva între 600 și 700 MW pe care îi putem considera ca fiind construiți în acest an. Dar la aceștia, anul viitor, având în vedere contractele semnate, negocierile avansate, respectiv proiectele care sunt deja inițiate, estimăm undeva la peste 1,3 GW. Deci în urma verificărilor, pot spune că 2026, respectiv 2027, vor aduce 2 GW în plus de eolian”, a declarat Liviu Gavrilă, vicepreședinte al Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA), la CEC Bank pentru afaceri românești.
Cererea industrială ar urma să susțină noile capacități
Investițiile ajung pe piață într-o perioadă în care consumul de energie este scăzut. Gavrilă consideră însă că momentul în care va exista cerere pentru producția suplimentară nu este îndepărtat și că această energie ar trebui să fie mai ieftină.
El anticipează apariția primelor proiecte concrete de centre de date, precum și un consum energetic industrial mai mare. În aprecierea sa, evoluția ar fi susținută atât de rațiuni economice, cât și de tendința de electrificare.
Autorizațiile deschid perspectiva unor investiții până în 2028-2029
Dincolo de turbine, planurile includ producția solară și stocarea energiei. Pentru aceste proiecte, Gavrilă leagă estimarea capacităților care vor fi realizate de stadiul autorizării și de timpul necesar implementării.
„În acest moment, avem cel puțin 20-25 GW de proiecte cu autorizații de înființare, iar eu cred că putem vorbi de un grad minim de realizare de 50%, la această etapă de avizare. Deci undeva până în 2028-2029, depinde de durata de implementare a proiectelor acestora, ar trebui să vedem cel puțin 10-12 GW (stocare, eolian, solar). Ceea ce avem acum, eu cred că ar trebui să ne bucure, pentru că după o perioadă lungă de timp în care nu s-a construit, în sfârșit vedem că ceea ce se întâmplă în prezent se va derula și pe parcursul următorilor 2-3 ani”, a explicat el.
Se schimbă și structura celor care finanțează proiectele. Pe lângă companiile vest-europene de utilități, Gavrilă menționează următoarele categorii:
- investitori integrați;
- fonduri de investiții europene și internaționale;
- fonduri de infrastructură europene și internaționale.
Investitorii provin inclusiv din Israel și Turcia, precum și din alte zone geografice. Gavrilă apreciază această diversificare cu condiția ca investitorii să dovedească seriozitate, iar proiectele să fie efectiv implementate.
Planurile României trebuie să țină cont de țările interconectate
Pentru dezvoltarea producției locale, vicepreședintele asociației cere și o evaluare regională. Mixul energetic înseamnă combinația surselor din care o țară își produce energia.
„M-aș uita în primul rând la ce fac cei cu care noi suntem interconectați. Noi trebuie să ne uităm la regiunea noastră, trebuie să ne uităm ce au fiecare dintre cei cu care suntem interconectați, din punctul de vedere al mixului energetic, din punctul de vedere al disponibilității resurselor lor pe termen scurt, mediu și lung”, a subliniat Gavrilă.
Tot el consideră necesară includerea datelor climatice în planurile de dezvoltare energetică.
