Euro a coborât la 1,11 dolari, cel mai scăzut nivel din mai 2025, pe fondul incertitudinii financiare și politice din zona euro. Principala presiune vine din Franța, a doua economie a zonei, unde dezechilibrele bugetare se suprapun peste criza politică și protestele de stradă.
Moneda comună a 21 de state membre ale UE a scăzut treptat după ce a testat un maxim de 1,21 dolari în ianuarie, potrivit Aa. Deprecierea de la începutul anului 2026 este de aproximativ 5%.
În ultimele luni, euro rezistase în mare parte oscilațiilor de pe piața obligațiunilor, titlurile prin care statele se împrumută de la investitori. Acum, inflația persistentă menține presiunea de scădere asupra monedei pe termen mediu.
Franța se împrumută mai scump, cu un buget deja pe deficit
Randamentul obligațiunilor franceze pe zece ani, un reper pentru costul finanțării statului, s-a apropiat de 5%. Este cel mai ridicat nivel din 2002. Creșterea, pe fondul riscurilor geopolitice, a contribuit la vânzările de obligațiuni pe piețele globale.
Diferența dintre costurile de împrumut ale Franței și Germaniei a ajuns la cel mai mare nivel de la criza datoriilor din 2012. Situația finanțelor franceze este descrisă de trei repere:
- Deficitul bugetului public, adică diferența cu care cheltuielile depășesc veniturile, a urcat la 5,8% din produsul intern brut (PIB), față de pragul european de 3%. Cifrele provin de la Institutul Național de Statistică și Studii Economice din Franța (INSEE) și autoritățile de la Paris.
- Datoria nominală totală a atins un record de 3,6 trilioane de euro. Ea reprezintă 119% din PIB, peste criteriul de la Maastricht de 60%.
- Franța nu a mai înregistrat excedent bugetar, adică venituri mai mari decât cheltuielile, din 1974.
Ritmul creșterii nominale a economiei franceze a coborât sub dobânzile la care se împrumută statul, ceea ce adâncește problema datoriei.
Carsten Brzeski, economist-șef la ING Germania, consideră că turbulențele politice franceze reflectă probleme structurale care amenință stabilitatea economică a blocului european. El a amintit că Franța și-a schimbat prim-miniștrii de șase ori din 2020, iar guvernul a reușit să aducă deficitul sub ținta europeană numai de două ori în ultimele două decenii.
Brzeski a cerut măsuri în privința Parisului. În evaluarea sa, instabilitatea și incertitudinea politică vor afecta economia și vor împinge Franța spre stagnare.
Problemele din Spania și Italia amplifică temerile
Îngrijorările privind repetarea crizei datoriilor din 2012 nu se limitează la Franța. Alegerile anticipate din Spania și vulnerabilitatea Italiei legată de datorie alimentează, de asemenea, incertitudinea din zona euro.
În Spania, a patra economie a UE, politicile privind piața locuințelor au generat riscuri politice. Premierul Pedro Sanchez a decis convocarea alegerilor anticipate în noiembrie.
Analiștii citați de Aa leagă direct evoluția cursului de slăbiciunea euro provocată de situația franceză. Ei subliniază că piețele financiare naționale rămân fragmentate: existența unei monede comune nu înlătură vulnerabilitatea zonei euro la asemenea șocuri.
Dolarul atrage capital în ciuda datoriei americane
Criza din Orientul Mijlociu împinge în sus costurile energiei și accentuează oscilațiile de pe piața globală a obligațiunilor. Totodată, capitalul continuă să se îndrepte spre dolar, considerat de investitori un refugiu în perioade de tensiune.
Datoria Statelor Unite depășește nivelul istoric de 40 de trilioane de dolari. Aa arată că povara datoriei americane nu produce aceleași repercusiuni globale, deși apropierea alegerilor de la mijlocul mandatului împiedică menținerea disciplinei cheltuielilor.
Așteptările privind dobânzile europene s-au schimbat
Turbulențele financiare și politice reduc spațiul de manevră al BCE. Pentru 2027, așteptările au trecut de la trei majorări ale dobânzilor la două creșteri de câte 25 de puncte de bază.
Revizuirea reflectă încetinirea economiei, riscurile legate de datorie și pierderea încrederii, alături de diferența tot mai mare dintre dobânzile din Statele Unite și Europa.
Analiștii se așteaptă ca presiunea de vânzare asupra euro să continue cât timp problemele structurale rămân nerezolvate și tensiunile politice persistă. Ei nu consideră inevitabilă o nouă criză a datoriilor și nu anticipează falimentul Franței, dar apreciază drept foarte puțin probabilă întărirea euro față de dolar în condițiile actuale.
Chris Turner, șeful departamentului de cercetare a piețelor globale la ING, estimează un curs de 1,10-1,15 dolari pentru un euro în următoarele două trimestre. Prognoza sa se bazează pe poziția restrictivă a băncii centrale americane, favorabilă menținerii unor dobânzi ridicate, și pe creșterea randamentelor obligațiunilor.
Turner consideră că adoptarea de către parlamentul francez a unui program de consolidare fiscală, destinat reducerii dezechilibrelor bugetare, ar putea împiedica noi pierderi ale euro.
