România a încheiat luna iunie 2026 cu o rată anuală a inflației de 9,2%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, în timp ce zona euro este la 2,8%. În același tablou european, cele mai mici rate sunt în Suedia, 1%, Cehia, 1,1%, și Danemarca, 1,8%.
Diferența față de zona euro se vede direct în costul banilor, în marjele companiilor și în puterea de cumpărare. În lipsa disciplinei bugetare, a concurenței reale în piețe și a unor politici care să refacă puterea de cumpărare, costul finanțării și încrederea acordată economiei rămân sub presiune.
Datele Institutului Național de Statistică arată că, în iunie 2026, inflația anuală a fost 10,42%, față de 10,9% în mai. Reducerea este modestă raportat la nivelul ridicat al scumpirilor. Presiunea cea mai mare s-a concentrat în servicii, unde prețurile au urcat cu 13,67%. Mărfurile nealimentare s-au majorat cu 12,29%, iar mărfurile alimentare cu 5,75%.
În coșul de consum, cafeaua s-a scumpit cu 19,9% față de iunie 2025, ouăle cu 13,66%, laptele de vacă cu 12,13%, iar grupa zahăr, produse zaharoase și miere de albine cu 9,44%. Potrivit Financiarul, aceste creșteri se regăsesc rapid în costurile companiilor și în prețul final plătit de client, de la servicii și distribuție până la retail și cheltuielile zilnice.
INS a rezumat astfel evoluția din iunie: „În iunie 2026, inflația anuală scade ușor și atinge pragul de 10,4%. Astfel, rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,42%, cele mai mari creșteri de prețuri înregistrându-se tot la servicii, 13,67%. În același interval de timp, prețurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,29%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 5,75%.”
Pe partea macroeconomică, există o reducere a deficitului de cont curent, pe fondul scăderii consumului. În același timp, imaginea de ansamblu include și creșterea datoriei externe totale. Corecția vine astfel din slăbirea consumului intern, nu dintr-o refacere solidă a mecanismelor de preț.
Pentru companii, diferența de inflație față de economiile cu care concurează pentru capital și cerere menține costuri mai ridicate. În același timp, venitul disponibil erodat ține consumul intern sub presiune. Rezultatul este o combinație dificilă: costuri mari și clienți mai prudenți, cu efecte asupra finanțării, investițiilor și cererii.
BNR mizează pe o coborâre rapidă a inflației în a doua parte a anului. Prognoza pentru finalul lui 2026 a fost revizuită la 5,5%, de la 3,9%, iar pentru sfârșitul lui 2027 estimarea este 2,9%. Mugur Isărescu a explicat: „S-a amplificat ideea că Banca Națională prognozează creșterea inflației, când, de fapt, fraza următoare era clară: inflația scade la jumătate, de la aproape 11% la aproximativ 5%.” Tot el a precizat și calendarul: „Va crește până prin iulie, probabil până la 11%, dar creșterile sunt mici, pentru că apoi, în iulie, august și septembrie, vom avea deja o inflație de aproximativ 6%, iar spre sfârșitul anului, 5% și ceva”.
