România pierde definitiv suma colosală de 458,7 milioane de euro din cererea de plată numărul 3 a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Banii se evaporă, pur și simplu, din cauza jaloanelor și reformelor ratate complet de Guvernul de la București, iar anunțul oficial a venit vineri, confirmând un eșec administrativ de proporții.
Un plan „scris în grabă”
Atacul vine direct de la vârful Parlamentului European. Victor Negrescu, vicepreședinte al instituției, a anunțat că eșecul reformelor asumate la Bruxelles nu mai poate fi ascuns sub preș. Guvernul a avut la dispoziție o fereastră de timp uriașă, din decembrie 2023 până în noiembrie 2025, pentru a negocia și implementa modificările necesare. Dar, în mod clar rezultatele au întârziat să apară.
Negrescu descrie PNRR-ul României în termeni duri. „Este un plan scris în grabă, cu reforme insuficient pregătite, fără o legătură reală cu capacitatea administrativă a României și fără o asumare politică serioasă”.
Si, deși oficialul european a evitat să numească partidele care au conceput planul inițial, a subliniat că actualul executiv încearcă acum, pe ultima sută de metri, să repare ce se mai poate repara. Se fac reforme pe fugă, doar de dragul imaginii. Numai că lucrurile nu funcționează așa.
Miliarde de euro, în pericol
Pierderea celor 458,7 milioane de euro este, se pare, doar vârful aisbergului. Avertismentul lui Victor Negrescu este mult mai sumbru de atât. Potrivit acestuia, actuala guvernare a renunțat deja la alte miliarde de euro, bani disponibili sub forma unor împrumuturi cu dobânzi extrem de mici. Iar dacă acest management defectuos continuă, România riscă să piardă sume și mai mari din întregul mecanism european, relatează Jurnalulnational.
Coaliția pro-europeană (formată acum 10 luni) a fost creată tocmai cu scopul de a salva acești bani. Bilanțul arată însă cu totul altceva: fonduri pierdute, credibilitate șubrezită la Bruxelles și investiții blocate. „Cred că partidele pro-europene puteau și pot, încă, face lucrurile mai bine”, a punctat Negrescu vineri.
Cine plătește, până la urmă?
Dar v-ați întrebat cine va acoperi, la final, această gaură uriașă? Răspunsul e simplu: fiecare cetățean.
Pentru românul de rând, acești bani pierduți din incompetență se traduc direct în șantiere care se închid, spitale care rămân nemodernizate și o presiune fiscală tot mai mare. Când fondurile europene, practic gratuite, dispar, statul român este forțat să se împrumute mult mai scump de pe piețele internaționale. Iar dobânzile uriașe vor fi plătite ani la rând din taxele și impozitele noastre, ale tuturor.
O soluție de avarie
În negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene, România este chemată să adopte o poziție mult mai fermă. Victor Negrescu a cerut ca țara noastră să nu mai accepte condiționarea fondurilor de reforme prost gândite și lipsite de orice flexibilitate.
O soluție de urgență ar fi mutarea sumelor necheltuite către noi instrumente financiare. Astfel, România ar putea finanța proiectele deja începute sau pe cele cu dublă utilizare, care pot continua și după termenul limită din august 2026.
