Scăderea consumului arată tot mai clar că economia României nu mai poate amâna corectarea dezechilibrelor fără efecte vizibile în activitatea companiilor. Datele din comerțul cu amănuntul indică un recul prelungit, iar semnalul transmis de piață este că modelul bazat pe cerere susținută artificial și-a pierdut forța.
În primele cinci luni din 2026, volumul cifrei de afaceri din retail, fără autovehicule și motociclete, a coborât cu 5,5% ca serie brută și cu 5,3% ca serie ajustată. În mai, comparativ cu mai 2025, scăderea a fost de 4,5% pe seria brută și 4,7% pe seria ajustată. Acesta este al zecelea recul anual consecutiv, ceea ce arată că nu este vorba despre o fluctuație izolată, ci despre o tendință persistentă.
Există, într-adevăr, o ușoară revenire de la o lună la alta. În mai față de aprilie, retailul a urcat cu 1,2% în seria brută și cu 1,3% în seria ajustată. Totuși, această creștere lunară nu compensează pierderea acumulată într-un an și nici nu schimbă imaginea de ansamblu. Pentru companii, diferența dintre un mic avans într-o lună și un recul anual consistent cântărește direct în planurile de investiții.
Potrivit unei analize publicate de Financiarul, cea mai severă contracție s-a văzut în segmentul nealimentar, unde scăderea a ajuns la 7,9% în seria brută și 7,7% în seria ajustată în primele cinci luni. Acest lucru sugerează că gospodăriile își reduc cheltuielile discreționare și amână cumpărături precum electrocasnice, haine sau alte produse considerate până recent accesibile.
Semnalul mai îngrijorător vine însă din zona de bază a consumului. Produsele alimentare, băuturile și tutunul au înregistrat și ele scăderi de 3,7% în seria brută și 3,5% în seria ajustată. Când slăbește și această categorie, nu mai este vorba doar despre tăierea cheltuielilor opționale, ci despre o cerere internă care își pierde consistența inclusiv în zona esențială. Și carburanții au rămas pe minus, cu 2,8% în seria brută și 1,7% în seria ajustată în datele cumulate, iar în mai față de aprilie au continuat să scadă.
Slăbiciunea nu se mai vede doar într-un colț al consumului, ci aproape peste tot. În acest context, firmele sunt împinse spre promoții, renegocierea aprovizionării și amânarea investițiilor în magazine, logistică sau tehnologie comercială. Producătorii dependenți de comenzile din nealimentar se confruntă cu volume fragile, iar companiile listate sau finanțate prin credit au tot mai greu de susținut în fața investitorilor și creditorilor ideea unei reveniri rapide după zece luni consecutive de scădere anuală.
Există și argumentul prudenței. Creșterea lunară din mai, de 1,2% pe seria brută și 1,3% pe seria ajustată, arată că piața nu este în cădere liberă. Segmentul nealimentar a crescut cu 3,2% brut și 2,3% ajustat față de aprilie, iar alimentarul a avansat și el. Totuși, tocmai caracterul limitat al acestei reveniri arată fragilitatea situației. Fără o schimbare de trend anual, micul respiro dintr-o lună nu poate fi considerat dovada unei redresări solide.
Miza reală nu este doar faptul că populația cumpără mai puțin, ci și că firmele încep să investească mai puțin din lipsă de vizibilitate asupra veniturilor și EBITDA. Iar când investițiile sunt amânate în retail și producție, efectele se mută ulterior în locuri de muncă, extinderi anulate, tehnologii neimplementate și productivitate pierdută. Impactul ajunge astfel direct în salarii, în oferta de produse și în costul finanțării pentru companii.
