Dacă ai impresia că banii dispar repede chiar și atunci când câștigi mai bine, explicația poate veni din reflexe formate devreme, nu doar din lipsă de disciplină. Un studiu realizat de cercetători de la Harvard arată că, în jurul vârstei de 25 de ani, comportamentele financiare devin suficient de stabile încât pot anticipa felul în care o persoană își va gestiona bugetul mai târziu.
Cercetătorii au analizat istoricul de creditare a sute de mii de persoane din SUA și l-au comparat cu veniturile părinților și cu cartierele în care acestea au copilărit. Concluzia a fost că tiparul se păstrează chiar și atunci când veniturile cresc semnificativ de-a lungul anilor. Asta înseamnă că un salariu mai mare nu schimbă automat și relația cu banii.
Potrivit Lyla, psihologii spun că multe decizii financiare care par greșite sunt, de fapt, reacții emoționale învățate într-un mediu instabil financiar. Aici intră cumpărăturile compulsive, evitarea datoriilor sau cheltuirea rapidă a banilor ca formă de protecție. „Deși nu cunoaștem încă exact mecanismul biologic sau psihologic, este clar că mediul în care crești îți influențează masiv comportamentul financiar la vârsta adultă. Până la 25 de ani, acesta devine atât de stabil încât ne poate spune foarte multe despre felul în care o persoană își va gestiona banii în viitor”, a explicat Jamie Fogel, cercetător la Opportunity Insights și coautor al studiului, citat de Harvard Gazette.
Contează și momentul în care apare schimbarea de mediu. Copiii care s-au mutat de mici într-o comunitate mai prosperă au preluat comportamentele financiare mai sănătoase ale noului cartier. Cei mutați abia în adolescență au păstrat reflexele învățate în primii ani de viață. „Comportamentul financiar nu se formează doar prin educație financiară formală, ci mai ales prin expunere repetată la modele de decizie. Un copil nu învață despre bani doar când i se explică ce este economisirea, ci observând cum adulții din jur reacționează la lipsă, risc, datorii, recompensă imediată sau amânarea plăcerii. De aceea, două persoane cu venituri similare pot avea comportamente financiare foarte diferite: una a învățat devreme că banii trebuie organizați, anticipați și protejați, cealaltă poate asocia banii cu stres, impuls, rușine sau supraviețuire de la o lună la alta”, a spus Ileana Ilie.
În viața de zi cu zi, aceste mecanisme pot apărea când cumperi ceva ca să te liniștești, când amâni să verifici o datorie pentru că îți provoacă anxietate sau când cheltuiești repede tot ce intră în cont pentru că viitorul nu pare sigur. Psihologul spune că astfel de reacții nu sunt simple erori, ci comportamente care au avut cândva un rol de protecție.
Când vrei să rupi tiparul cheltuielilor impulsive, primul pas este observația, nu critica. Ileana Ilie recomandă o întrebare directă înaintea unei cheltuieli: ce simți înainte să cumperi? Uneori este o nevoie reală, alteori în spate pot fi anxietatea, plictiseala, frustrarea sau nevoia de recompensă rapidă. Al doilea pas este scoaterea impulsului din ecuație. Aici intră regula de 24 de ore pentru cumpărăturile neesențiale și varianta de a salva produsele în coș fără să plătești imediat.
Psihologii recomandă și automatizarea economisirii prin reținerea unei sume direct la încasarea salariului, pentru a reduce deciziile de moment. Denisa Zdrobiș, psihoterapeut sistemic, spune că maturitatea financiară apare și când schimbi eticheta economiilor: nu bani puși deoparte pentru „zile negre”, ci pentru „zile albe”, pentru libertate de alegere și siguranță. Ca prevenție timpurie, specialiștii sugerează implicarea tinerilor în decizii financiare simple ale casei, fără a-i încărca însă cu panicile financiare ale adulților.
