Finalul lunii iulie aduce o decizie crucială pentru economia românească. Pe 31 iulie, agenția de rating Fitch va publica noua sa evaluare, un verdict care va stabili dacă România își păstrează statutul de țară recomandată investițiilor sau dacă va fi retrogradată la categoria „junk”. Ministerul Finanțelor admite că acest risc este real, iar o astfel de decizie ar avea consecințe directe asupra costurilor de creditare atât pentru stat, cât și pentru companii și populație.
O retrogradare la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor) ar scumpi imediat împrumuturile pe care statul le contractează, iar acest efect s-ar propaga în lanț, ducând la dobânzi mai mari pentru creditele acordate firmelor și persoanelor fizice. Mai mult, unii investitori instituționali, ale căror regulamente interne le interzic să dețină active cu rating speculativ, ar putea fi forțați să vândă obligațiunile emise de statul român.
Contextul în care vine această evaluare este unul complex. Deși execuția bugetară arată o îmbunătățire, cu un deficit care a scăzut la 30 iunie 2026 la 41,03 miliarde de lei (2% din PIB), de la 69,80 miliarde de lei (3,64% din PIB) în aceeași perioadă a anului trecut, scena politică este marcată de instabilitate. Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan este contestat de PSD, iar mai multe jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) rămân neînchise, punând presiune suplimentară pe buget.
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a confirmat că a furnizat agențiilor de rating toate datele necesare pentru o evaluare corectă, inclusiv cele mai recente cifre privind execuția bugetară. Potrivit Jurnalul Național, oficialul a subliniat că argumentele tehnice pentru menținerea ratingului sunt solide, dar nu a exclus posibilitatea unui verdict negativ. „Ministerul de Finanţe a prezentat toate datele pe care le avem la dispoziţie, inclusiv ultima execuţie, detaliat, către toate agenţiile de rating. Am prezentat argumente serioase pentru care România merită să-şi menţină ratingul. Am făcut tot ce ţine de noi la nivel tehnic, astfel încât România să nu fie retrogradată, dar nu exclud acest risc, încă există”, a declarat Nazare.
Unul dintre cele mai sensibile dosare care influențează decizia este proiectul Legii salarizării, un jalon PNRR cu o miză financiară directă de 770 de milioane de euro, echivalentul a aproape 3,4 miliarde de lei. Strategia fiscal-bugetară prevede un spațiu de 8 miliarde de lei pentru cheltuieli în 2027, ceea ce înseamnă că orice cost suplimentar generat de noua lege trebuie compensat prin alte măsuri.
Ministrul Finanțelor a explicat că o decizie finală privind legea necesită un acord politic larg. „Am transmis un punct de vedere către ministrul Manole în primăvară, în care am explicat faptul că în Strategia fiscal-bugetară spaţiul pentru 2027 este de 8 miliarde. În condiţiile în care este nevoie de sume suplimentare, acestea trebuie compensate. (…) Este o decizie a tuturor partidelor, nu este decizia unui singur ministru. Trebuie să luăm în calcul şi faptul că acest jalon cu salarizare are un cuantum important, vorbim de 770 de milioane de euro, aproape 3,4 miliarde de lei. În condiţiile în care nu-l atingem, va trebui să găsim măsuri pentru a acomoda această penalitate în bugetul anului 2016”, a precizat Alexandru Nazare.
Presiunea este amplificată de calendar. Parlamentul a fost convocat în sesiune extraordinară în perioada 27-31 iulie pentru a adopta acte normative esențiale pentru PNRR, cum ar fi Codul Urbanismului și acordul de împrumut SAFE. Ultima zi a sesiunii coincide cu data la care Fitch își va anunța decizia. Imediat după verdictul Fitch, atenția se va îndrepta către agenția Moody’s, a cărei evaluare este programată pentru săptămâna următoare, menținând astfel un nivel ridicat de incertitudine asupra costurilor de finanțare ale României.
