Un avertisment public lansat de Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, aduce în atenție riscurile cu care se confruntă economia României, cu efecte directe asupra cursului valutar, a ratelor la creditele în valută și a prețurilor produselor din import. Într-o postare pe Facebook, acesta a scris că țara se îndreaptă spre un „dezastru” economic, un scenariu legat de posibilitatea pierderii ultimelor tranșe din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și de o eventuală retrogradare a ratingului de țară în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor).
La baza acestei analize stau două cifre cheie ale finanțelor publice: datoria publică a depășit pragul de 60% din Produsul Intern Brut (PIB), în timp ce deficitul bugetar este estimat să se stabilizeze în jurul valorii de 6% din PIB. O eventuală slăbire a leului ar însemna automat datorii mai mari pentru cei cu credite în valută și facturi mai scumpe pentru bunurile importate. „Încet, dar tot mai sigur, ne îndreptăm spre dezastru. PNRR se va încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe. Demența politicienilor a ajuns la paroxism”, a scris Rădulescu.
Mesajul său vine într-un context în care Guvernul negociază cu Comisia Europeană măsuri fiscale menite să compenseze costul suplimentar al noii legi a salarizării din sectorul public, estimat la 1 miliard de lei. Implementarea reformelor, inclusiv cea a salarizării bugetare, este o condiție esențială pentru continuarea finanțării prin PNRR.
Care sunt consecințele unui rating de țară mai slab
Eugen Rădulescu a legat direct riscul pierderii fondurilor europene de evaluările agențiilor de rating. El a acuzat PSD că, prin politica din 2024, a „îngropat finanțele publice”, a „făcut praf legea ANI” și că „acum acționează pentru a fi sigur că S&P ne va coborî în categoria țărilor nerecomandate investițiilor”.
În termeni economici, o astfel de retrogradare ar duce la scumpirea banilor pentru statul român și la ieșiri de capital. Rădulescu a descris succesiunea evenimentelor: cursul valutar „se va duce de-a berbeleacul”, datoria în valută va crește, iar capitalurile vor părăsi România, conform News24. Pentru populație, efectele s-ar resimți aproape imediat. Persoanele cu obligații financiare în euro ar plăti mai mult în lei, iar prețurile produselor de import ar crește, alimentând inflația.
Consilierul BNR a conturat și un scenariu pe termen lung, deloc optimist. „Vor urma scăderi dramatice de venituri nominale, șomaj, inflație cu două cifre, iar asta pentru mulți ani de aici înainte”, a adăugat el.
Disputa legată de salariile din sectorul public
O parte importantă a mesajului său a vizat sindicatele și cererile acestora. Eugen Rădulescu a calificat drept „absolut inacceptabilă” solicitarea de menținere nemodificată a veniturilor nominale pentru o parte a bugetarilor, în condițiile economice actuale. „Eu sunt siderat de inconștiența sindicatelor. Va să zică, menținerea nemodificată a veniturilor nominale pentru o parte a salariaților din sectorul public este absolut inacceptabilă, da? Când țara a depășit 60% din PIB datorie publică, iar deficitul se înțepenește undeva pe la 6% din PIB într-un an, cine și cum anume visează aceste sindicate că le va îmbunătăți veniturile în anii care urmează? Domnilor, treziți-vă!” a mai scris el.
Ulterior, Eugen Rădulescu a revenit cu o precizare, menționând că postarea sa a reprezentat un comentariu „strict economic”, nu unul politic. Semnalul de alarmă rămâne însă valid: dacă tensiunile fiscale și blocajele în implementarea reformelor continuă, presiunea s-ar putea transfera rapid asupra finanțelor personale ale românilor, prin rate mai mari, prețuri crescute și, în timp, prin afectarea veniturilor și a locurilor de muncă.
