Comerțul cu amănuntul din România a înregistrat un volum al vânzărilor cu 4,6% mai mic în perioada ianuarie-septembrie 2026 decât în intervalul corespunzător din 2025. Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că reducerea cumpărăturilor cuprinde atât bunurile nealimentare, cât și alimentele și carburanții.
Indicatorul urmărit este volumul cifrei de afaceri, adică evoluția vânzărilor în termeni de volum. Dintre cele trei categorii, produsele nealimentare au înregistrat cea mai accentuată scădere.
Comparativ cu primele nouă luni ale anului trecut, reducerile sunt:
- 5,4% pentru produsele nealimentare;
- 4% pentru grupa care reunește alimentele, băuturile și tutunul;
- 3,8% pentru carburanți.
Datele INS scot la iveală contrastul dintre bunurile de strictă necesitate și achizițiile pe care oamenii le pot amâna. Inflația acumulată continuă să reducă puterea de cumpărare, dar utilitățile și ratele bancare rămân de plătit. Reculul vânzărilor arată că modelul de creștere economică bazat pe consum nu mai dă aceleași rezultate. Newsweek România interpretează această evoluție drept un semn de stagnare sau de recesiune tehnică la nivelul gospodăriilor. Dacă deficitul de cont curent se mărește, iar cheltuielile sunt finanțate permanent prin datorii, o schimbare a condițiilor economice externe poate duce rapid spre faliment o societate deja aflată în criză.
Bugetele gospodăriilor sunt presate de facturile fixe
Potrivit Newsweek România, inflația acumulată și cheltuielile fixe, între care utilitățile și ratele bancare, au slăbit puterea de cumpărare și au determinat familiile să își reordoneze prioritățile. Explicația privește alegerile făcute în bugetul gospodăriei, de la înlocuirea aparatelor din locuință până la produsele puse în coșul alimentar.
Schimbările de comportament descrise în această interpretare a reculului din comerț se împart în patru direcții:
Electronice, electrocasnice mari și mobilier. Achizițiile s-au redus, înlocuirea echipamentelor din locuință este amânată fără un termen stabilit, iar cumpărătorii evită împrumuturile pentru consum.
Haine și încălțăminte. Cumpărăturile se limitează la necesar, în timp ce achizițiile făcute din impuls aproape au dispărut.
Deplasări cu mașina. Reducerea vânzărilor de carburant este interpretată ca un indiciu că drumurile neesențiale sunt mai rare. Folosirea automobilului personal este mai atent cântărită, inclusiv pentru vacanțe și ieșirile de weekend.
Alimente din gamele medii și premium. Unii cumpărători se orientează spre produsele comercializate sub marca proprie a magazinelor, elimină variantele premium și caută reduceri de preț.
Restrângerea cumpărăturilor de haine și încălțăminte se vede și în reculul sectorului de fashion și al retailului nealimentar.
