România intră într-o nouă perioadă de presiune pe piața carburanților, iar efectul se vede deja la pompă. Șoferii, firmele de transport și companiile care mută marfă suportă costuri mai mari după ce Kazahstanul, sursa a 60% din petrolul importat, a oprit livrările în urma atacării a două petroliere în Marea Neagră.
Scumpirile sunt deja vizibile față de acum 30 de zile. Benzina s-a scumpit cu 4%, iar un plin costă cu 18 lei mai mult. La motorină, creșterea este de 6,5%, ceea ce înseamnă un plus de 30 de lei pentru un plin. În același timp, motorina se apropie de 10 lei pe litru, iar benzina de 9 lei pe litru. Pe piața internațională, barilul de petrol a trecut de 100 de dolari, cu aproximativ 50% peste nivelul de dinaintea războiului din Orientul Mijlociu.
Pentru gospodării, carburantul mai scump înseamnă fie mai puține deplasări, fie tăieri din alte cheltuieli. Pentru transportatori, fiecare scumpire intră direct în costul fiecărui kilometru parcurs, iar acest lucru urcă mai departe prețurile din economie. Un cetățean intervievat într-un sondaj stradal a descris direct impactul: „Sunt fără cuvinte. Încercăm să lăsăm mașina pe dreapta, de multe ori. Reușiți? Încerc, fac tot posibilul. Deja a devenit un lux mașina.” Un altul a spus: „Asta-i situația, nu numai locală, internațională. Sunt pensionar, circul mai puțin.”
Presiunea vine din dependența mare de petrolul kazah. România importă 60% din petrolul său din Kazahstan, iar oprirea livrărilor a urmat atacării cu drone a două petroliere în Marea Neagră. Rompetrol, principalul beneficiar al petrolului kazah, a anunțat că va lua măsuri pentru a compensa deficitul și pentru a menține continuitatea aprovizionării. În plus, România are stocuri de rezervă care, teoretic, ar putea acoperi consumul pentru două luni. Acest tampon reduce riscul unei rupturi imediate în alimentare, dar nu blochează creșterea prețurilor.
Corina Murafa, expert în energie, a explicat cum arată această dependență și de ce oprirea livrărilor nu înseamnă automat o criză la pompă: „Rafinăria Petromia rafinează în general petrol kazah. Noi importăm cam la 80% din necesarul de ţiţei şi mai bine de jumătate vine din Kazahstan. Acum, întreruperea nu va fi probabil la fel, amplă şi extinsă, cum e cea din Hormuz. E posibil să facem faţă cu ce stocuri avem şi să nu intrăm într-o criză de aprovizionare.”
În paralel, Jurnalul Național a relatat că premierul interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit cu operatorii de pe piața de carburanți pentru a discuta situația. Din această discuție nu au fost anunțate măsuri concrete. Pe masa Guvernului se află totuși variante precum plafonarea sau reducerea taxelor.
În plan legislativ, un proiect inițiat de fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, propune reinstituirea situației de criză, reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru și reducerea cotei de TVA la 19% pentru ambii carburanți. O astfel de măsură ar avea efect direct asupra prețului, dar ar aduce și un cost bugetar care nu a fost cuantificat public.
Corina Murafa contestă o reducere fiscală menținută pe termen mai lung și spune că o asemenea intervenție ar susține consumul într-o piață deja tensionată: „Nu e o măsură sustenabilă, nu facem decât să alimentăm și mai mult cererea. Nu facem decât să ținem artificial cererea sus.”
Adi Vintilă, expert în energie, leagă scumpirile de două cauze care acționează simultan: „Situaţia din Orientul Mijlociu pare că nu se stabilizează. Bariul de petrol este vândut la un preţ cu aprox 50% mai mare decât cel de dinaintea războiului. Vedem totodată o depreciere a leului, în raport cu dolarul.”
Fără reluarea livrărilor din Kazahstan sau o intervenție clară a Guvernului, efectele rămân directe pentru consumatori și firme. Prețurile se mențin aproape de pragurile de 9 lei pentru benzină și 10 lei pentru motorină.
