BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,5% pe an, o hotărâre anticipată în mod unanim de economiști. În același timp, România rămâne economia cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, iar semnalul pentru companii este clar: costul creditării nu crește acum, însă nivelul ridicat al prețurilor va persista mai mult decât estima anterior banca centrală.
Față de ținta BNR de 2,5% plus/minus un punct procentual, revenirea inflației în interval nu mai este văzută în 2026, ci abia în 2027. În plus, banca centrală anticipează doar o scădere ușoară a inflației anul viitor. Pentru firme, această modificare contează direct în bugete, deoarece marjele rămân mai mult timp sub presiune, negocierile salariale se prelungesc, iar planificarea cash-flow-ului trebuie făcută cu ipoteze mai prudente privind costurile.
Alternativa ar fi însemnat o înăsprire mai dură. O dobândă mai mare ar fi lovit mai direct inflația, dar ar fi majorat imediat costul finanțării pentru companii și populație, cu riscuri de falimente, șomaj și o contracție economică mai severă. BNR a preferat, astfel, să accepte o inflație ridicată pentru o perioadă mai lungă, pentru a evita un asemenea șoc. Pentru debitorii corporativi, aceasta înseamnă o stabilitate relativă a costului banilor pe termen scurt. În schimb, pentru companiile dependente de consum, efectul este menținerea unei puteri de cumpărare erodate.
Presiunile vin din mai multe direcții. În 2025, prețul electricității a crescut cu peste 70%, efect care se transmite rapid în costurile din producție, logistică și retail. Totodată, România este deja pe primul loc în UE la inflație, ceea ce reduce spațiul pentru scenarii optimiste privind dezinflația. Potrivit Financiarul, datele de activitate explică de ce banca centrală nu a apăsat suplimentar frâna: PIB-ul a urcat cu 0,3% în trimestrul al doilea, după un prim semestru inert.
Ritmul de creștere este pozitiv, dar modest pentru o economie care încearcă să absoarbă presiunile inflaționiste fără să intre în recul. În acest context, BNR a ales să nu adauge o povară suplimentară unei creșteri deja fragile. Structura economiei rămâne însă neuniformă. Vânzările cu amănuntul au scăzut, producția industrială este în declin, în timp ce construcțiile, în special cele rezidențiale, au avansat puternic. Pentru mediul de afaceri, asta înseamnă că presiunea nu este resimțită la fel în toate sectoarele.
Deficitul comercial s-a redus pe fondul unor exporturi mai dinamice, potrivit Hotnews. Totuși, o eventuală întărire a leului, care ar fi putut apărea într-un regim monetar mai sever, ar fi afectat chiar această zonă mai rezistentă a economiei. Exportatorii și-ar fi pierdut din competitivitate într-un moment în care cererea internă arată deja semne de slăbiciune, prin reculul retailului și al industriei.
Și piața muncii a contat în această abordare prudentă. Numărul de salariați a scăzut, însă șomajul a rămas relativ redus, în jur de 6,4%. Într-o economie cu inflație ridicată, combinația este sensibilă: companiile sunt mai rezervate la angajări, dar nu se află încă într-un climat de deteriorare abruptă a ocupării. O înăsprire suplimentară a politicii monetare ar fi putut accelera exact acest proces.
Pentru companiile cu credite în derulare, menținerea dobânzii la 6,5% limitează riscul unei majorări imediate a serviciului datoriei. Avantajul pe termen scurt este însă compensat de costul unei inflații mai persistente, care menține presiunea pe cheltuielile operaționale și face mai dificilă evaluarea randamentului real al investițiilor. Un proiect considerat profitabil într-un scenariu de dezinflație mai rapidă poate arăta acum o rentabilitate mai slabă.
Și pentru guvern, semnalul este important. O bancă centrală mai agresivă ar fi pus presiune directă pe reducerea cheltuielilor și pe corectarea mai rapidă a dezechilibrelor. Menținerea dobânzii evită această confruntare imediată, dar mută ajustarea în timp. Astfel, sectorul privat continuă să funcționeze într-un mediu cu prețuri ridicate și cu vizibilitate redusă. Pe termen investițional, tabloul rămâne mixt: nu apare o frânare monetară dură, ceea ce protejează lichiditatea și reduce riscul unui șoc de credit, dar inflația peste țintă până în 2027 obligă companiile să își construiască evaluările, bugetele de capital și politicile salariale cu mai multă prudență. Minuta deliberărilor BNR va fi publicată în 20 iulie.
