Un avertisment dur vine de la Fondul Monetar Internațional: o criză prelungită în Orientul Mijlociu ar putea arunca Europa direct într-o recesiune profundă. Războiul din Iran și închiderea strâmtorii Ormuz au provocat deja o creștere de 70 la sută a prețurilor la petrol, iar efectele se vor resimți în buzunarele tuturor cetățenilor și companiilor.
Facturi uriașe și inflație persistentă
Cifrele oficiale arată o realitate dură pentru continent. Prețurile petrolului au crescut cu aproximativ 70 la sută pe piețele internaționale, în timp ce prețurile gazelor în Europa rămân cu circa 45 la sută peste nivelurile înregistrate înaintea războiului. Aceste scumpiri uriașe vor apăsa puternic asupra creșterii economice, arată cel mai recent raport publicat de FMI. E drept că tranziția Europei către surse regenerabile, care reprezintă acum peste jumătate din producția de electricitate, a atenuat parțial acest șoc.
Numai ca inflația continuă să rămână la un nivel ridicat. Previziunile de creștere pentru zona euro au fost deja revizuite în scădere. Specialiștii se așteaptă acum la un avans de doar puțin peste 1 la sută în 2026, o scădere clară față de estimarea de 1,4 la sută făcută înainte de izbucnirea conflictului. Totul reflectă presiunile costurilor generate de energie și perturbările din lanțurile de aprovizionare.
„Depindem de evoluția conflictului”
Impactul economic este greu de estimat cu precizie, fiind strâns legat de evenimentele de pe front. „Impactul economic general va depinde de modul în care va evolua conflictul din Orientul Mijlociu, în special în ceea ce privește aprovizionarea cu energie și infrastructura„, a declarat comisarul pentru economie Valdis Dombrovskis, potrivit Jurnalulnational.
Dar cum se traduce asta pentru omul de rând? în facturi mai mari și prețuri crescute la raft. Europa se confrunta deja cu prețuri ridicate la energie încă dinainte ca piețele globale să fie perturbate masiv pe 28 februarie.
Industria europeană, în dezavantaj
Un decalaj structural uriaș pune presiune pe companiile de pe continent. Industria europeană plătește de două până la trei ori mai mult pentru energie decât competitorii din Statele Unite și China. Această diferență forțează firmele să transfere costurile suplimentare direct în prețul final al produselor de consum.
Cifrele sunt clare.
Pana la urma, tot consumatorul final este cel care suportă povara acestor costuri suplimentare, fie că vorbim de alimente, servicii sau bunuri de larg consum.
Riscurile politicilor protecționiste
Și măsurile de protecție propuse de autorități ascund riscuri majore. Raportul FMI face referire la propunerea Comisiei Europene privind Actul pentru Accelerarea Industriei și avertizează că regulile de achiziții de tip „Fabricat în Europa” ar putea distorsiona piețele comerciale. Protejarea industriilor strategice trebuie ghidată de o analiză riguroasă a costurilor pentru a nu afecta economia pe termen lung.
În acest context, menținerea ritmului reformelor energetice rămâne singura cale de scăpare. FMI cere Uniunii Europene să își finalizeze urgent piața internă de energie și să nu renunțe la obiectivele climatice. Instituția cere menținerea Sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (cunoscut sub numele de ETS), argumentând că abandonarea acestuia ar pune în pericol toate progresele obținute în decarbonizare.
Iar o rețea electrică modernizată și capacitățile de stocare vor domina procesul decizional al blocului în lunile următoare. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut deja Parlamentului și Consiliului să ajungă la un acord politic privind propunerea referitoare la rețele până în vară. O eventuală relaxare a regulilor de concurență ar slăbi și mai mult poziția economică a blocului comunitar.
