Operatorii de transport maritim, traderii de petrol și companiile care depind de fluxurile energetice dintre Golf, Marea Roșie și Asia se confruntă cu o nouă etapă de risc operațional. Două tancuri petroliere au fost lovite cu proiectile în Strâmtoarea Ormuz, iar luni rebelii Houthi din Yemen au anunțat o blocadă navală imediată împotriva Arabiei Saudite. Presiunea se concentrează în același timp pe două dintre cele mai sensibile puncte de tranzit pentru petrol și combustibili.
Traficul prin Strâmtoarea Ormuz continuă, dar fiecare traversare aduce un cost de risc mai ridicat pentru armatori, asigurători și navlositori. Potrivit datelor MarineTraffic, 30 de nave au tranzitat zona între vineri și duminică: zece pe 17 iulie, douăsprezece pe 18 iulie și opt pe 19 iulie.
Navele afectate sunt supertancul Acheloos, sub pavilion Liberia, și tancul de combustibil Kavomaleas, sub pavilion Malta. Kavomaleas a fost lovit de două proiectile, care au provocat un incendiu în sala mașinilor și au dus la evacuarea echipajului. Dynacom Tankers Management, compania care administrează navele, a confirmat că toți membrii echipajului sunt în siguranță.
Impactul economic se vede direct în trei zone de cost: transport, asigurare și rerutare. Operatorii care aleg să evite Strâmtoarea Ormuz și Bab el-Mandeb trebuie să opereze voiaje mai lungi și să suporte o utilizare mai scumpă a flotei. Companiile energetice și comerciale resimt efectele în disponibilitatea tonajului și în timpul de livrare.
În Marea Roșie, presiunea a crescut după anunțul făcut de Nasruddin Amer, șef adjunct al Autorității Media Houthi. Acesta a anunțat luni un embargou maritim împotriva inamicului criminal saudit, bazat pe ecuația «ochi pentru ochi». El a precizat că forțele yemenite vor închide strâmtoarea Bab el-Mandeb pentru navele saudite.
Aici apare una dintre variabilele cu efect comercial imediat. Expunerea logistică diferă semnificativ dacă blocada vizează întreaga marfă saudită sau doar navele deținute de saudiți. Firma de inteligență maritimă Windward delimitează clar aceste două scenarii, potrivit Financiarul. „Dacă acoperă toată marfa saudită, fiecare baril destinat Asiei din porturile de la Marea Roșie trebuie să treacă spre sud prin Bab el-Mandeb, unde Houthi au mai atacat. Dacă se limitează la navele deținute de saudiți, expunerea este mult mai mică: doar trei supertancuri de țiței (VLCC) deținute de saudiți sunt urmărite în prezent în Marea Roșie.”
Diferența dintre cele două ipoteze este importantă pentru piață. În primul caz, riscul se extinde asupra fluxurilor comerciale. În al doilea, el rămâne concentrat pe un număr redus de nave identificate.
În paralel, Maersk și partenerul său Hapag-Lloyd au reluat serviciul comun AE15/SE3 prin Canalul Suez. Nava Maersk Denver, sub pavilion american, a plecat duminică din Portul Salalah, Oman, și este așteptată să ajungă la Canalul Suez până joi. Reluarea unei linii comune prin Suez arată că operatorii încearcă din nou să folosească ruta mai scurtă, care economisește timp și combustibil față de ocolul prin Capul Bunei Speranțe.
Atacurile din Ormuz și anunțul Houthi schimbă însă imediat calculul de risc chiar în momentul reluării tranzitului. Dimitris Ampatzidis, manager de risc maritim și conformitate la MarineTraffic, a arătat că problema a trecut din registrul diplomatic în cel al predictibilității operaționale pentru companii. „Pentru utilizatorii maritimi filiera diplomatică ar trebui tratată ca fiind disputată, mai degrabă decât stabilizatoare. Întrebarea cheie nu mai este doar dacă memorandumul de înțelegere poate sprijini o trecere predictibilă, ci dacă părțile pot restabili orice mecanism credibil de dezescaladare în timp ce atacurile fizice și incertitudinea rutelor continuă.”
Piața tratează cele două incidente ca pe o singură criză de transport, în contextul strategic actual. Atacurile au loc în timpul escaladării conflictului direct dintre SUA și Iran, după prăbușirea unui acord de încetare a focului semnat în iunie. Separat, rebelii Houthi au efectuat numeroase atacuri asupra navelor în Marea Roșie în 2024 și 2025, invocând inclusiv interzicerea transportului maritim legat de Israel.
