Agricultura din vestul și nord-vestul României se confruntă cu o criză majoră din cauza secetei extreme. Fermierii din Banat, Crișana, Bihor și Satu Mare raportează una dintre cele mai uscate primăveri din istoria recentă, o situație care, în lipsa sistemelor de irigații, rescrie complet planurile de afaceri și forțează decizii radicale.
Cea mai secetoasă primăvară din ultimii 10 ani
Cifrele din teren sunt de-a dreptul îngrijorătoare. Radu Jolța, directorul societății Vest Agrar, care administrează 6.000 de hectare în Bihor și Satu Mare, trage un semnal de alarmă. „Din luna septembrie până acum avem acumulat în jur de 180 ml precipitații, este cea mai scăzută medie din ultimii 10 ani”, declară agronomul.
Dar problema nu este doar cantitatea redusă de apă. Modul haotic în care cad ploile complică și mai mult situația. „Precipitațiile vin în cantitate mare în timp scurt. Am avut după semănatul rapiței, o ploaie de 35 l, dar cum noi suntem într-o zonă deluroasă, o astfel de cantitate de apă căzută în 15-20 de minute face mai mult rău decât decât bine, mai ales venind pe o perioadă când terenul nu este în general acoperit cu o vegetație consistentă”, explică Jolța.
Fermierii renunță masiv la porumb
V-ați gândit vreodată cum seceta poate schimba structura culturilor de la un an la altul? Ei bine, exact asta se întâmplă acum. Antreprenorii agricoli renunță pe capete la porumb pentru a-și proteja investițiile, orientându-se spre culturile de toamnă.
„Din păcate s-a ajuns ca porumbul să reprezinte în fermă proporții de 12-15% din cauza ultimilor ani în care cultura a fost calamitată în proporție de de 80%. Noi în cadrul grupului sau eu în cadrul fermei cultivăm porumb numai în zonele în care mai există aport freatic. În plus, din cauza arșiței care afectează foarte multă cultura porumbului, suprafețele au fost diminuate chiar și mai mult”, detaliază directorul Vest Agrar.
Iar situația tensionată este confirmată și de alți specialiști din zonă, după cum notează Financiarul. Ionuț Zaha, director tehnic la Promat Com Impex din Satu Mare, completează tabloul sumbru. „În acest an agricol am intrat cu stângul: am început anul cu un deficit de apă de circă 100 l față de normalul care trebuia să fie”, precizează reprezentantul companiei.
Producții diminuate și un calendar dat peste cap
Nici măcar culturile de toamnă, care păreau să aibă un start bun, nu sunt ferite de probleme. Estimările optimiste de la începutul anului sunt acum corectate sever în jos.
„În luna februarie prognozam la culturile de păioase să ajungem la o producție de 8 tone/ha la grâu, de 4.500 kg/ha la rapiță, dar acum cred că suntem la 60% din ceea ce poate să facă planta, având în vedere apa puțină care există în sol și faptul că multe plante au eliminat frații, mai ales cele care au fost prea repede semănate. Vedeți, s-a schimbat foarte mult, de exemplu data semănatului. La noi orzul se semăna la început de septembrie, grâul la sfârșit de septembrie, început de octombrie. Acum păioasele dacă le semeni mai devreme, deja e o problemă cu virozele, cu afidele. Culturile care au fost semănate prea devreme, au înfrățit excesiv, a venit stratul de zăpadă care efectiv le-a epuizat. Pot să zic că în primăvară au arătat mai bine, și acum arată mai bine, culturile care au fost semănate mai târziu. Suntem într-un lan de rapiță care a fost semănat în 18 septembrie, în general semănatul rapiței în zona noastră este începe în 20 august. Aici am avut o ploaie torențială care, am așteptat după o ploaie pentru a putea pregăti terenul. Când a venit au venit 35 l. A trebuit să stăm o săptămână ca să putem intra la semănat să să pregătim dar deși putem să zicem că a fost semănată în afara epocii optime, cultura arată bine fiindcă ploaia torențială normal că a ajutat foarte mult. Unde a fost o ploaie locală, dar și unde acea ploaie nu a fost, se vede pe cultură și acum”, relatează Radu Jolța.
Grâul, doar o unealtă pentru rapiță
Numai că marea miză financiară a fermelor din regiune a devenit rapița, o cultură unde prețurile par să fie pe un trend ascendent. E drept că riscurile rămân mari, fiind o plantă vulnerabilă la boli și dăunători.
„Este cultura care în multe situații îți aduce bani în fermă. Deja s-a ajuns să cultivăm grâu ca să avem premergătoare pentru rapiță. Deci din păcate, grâul a început să fie o cultură puțin rentabilă. Este o problemă cu prețurile foarte mici. Noi suntem departe de port, pe zona de vest a României prețul este în general cu 20 de bani mai mic decât este prețul în portul Constanța, avem concurența foarte puternică a cerealelor din Ucraina și care au invadat Europa unde, de obicei, era piața pentru vestul României (tradițional deschisă pentru exporturile din vestul țării), ceea ce face ca să fie o problemă cu valorificarea lor”, subliniază consultantul tehnic.
Până la urmă, calculele de pe hârtie se lovesc brutal de realitatea din piața globală.
Ionuț Zaha face un bilanț clar al situației. „Aș împărți anul agricol de până acum în două categorii, pentru dezvoltarea culturilor aș da nota 10, însă pe cealalată parte, cu toate provocările precum condiții meteo, lipsa precipitațiilor, temperaturi scăzute, respectiv explozia prețului la carburanți, aș nota acest an cu un 5 tras de coadă, deoarece este un an foarte dificil, la fel ca și oricare altul pe care l-am întâmpinat până acum, dar până la urmă, mereu au existat soluții și am reușit să le scoatem la capăt încât să fie sustenabil și din punct de vedere economic”, conchide inginerul. Echilibrul financiar al fermelor din vest depinde acum de ploile din următoarele săptămâni.
