Aproape o treime dintre cetățenii Uniunii Europene cred că nivelul lor personal de trai se va reduce în următorii cinci ani. Un sondaj Eurobarometru realizat pe peste 26.000 de persoane arată că 29% dintre respondenți anticipează o înrăutățire, în timp ce 18% se așteaptă la o îmbunătățire. Diferența de 11 puncte procentuale dintre cele două tabere indică un climat de prudență care poate afecta direct consumul.
Datele arată că această percepție nu privește doar viitorul. În ultimele 12 luni, 27% dintre europeni spun că nivelul lor de trai s-a deteriorat deja, comparativ cu doar 11% care au observat o evoluție pozitivă, iar 62% vorbesc despre stagnare. Pentru companii, acest tablou înseamnă clienți mai atenți la preț, cumpărături mai calculate și presiune mai mare pe marje, mai ales în domeniile în care costul vieții influențează puternic decizia de achiziție.
Cea mai importantă preocupare publică rămâne inflația, creșterea prețurilor și costul vieții. 47% dintre cetățenii UE spun că vor ca Parlamentul European să trateze această temă ca prioritate, cu 6% peste sondajul anterior, chiar dacă și atunci ocupa primul loc. Potrivit informațiilor publicate de Financiarul, această evoluție sugerează că problema nu mai este doar una de percepție, ci una care poate genera presiune politică pentru măsuri cu efect bugetar, fiscal sau de reglementare.
Pesimismul este mai pronunțat în rândul persoanelor de 55 de ani și peste. În această categorie, 34% cred că nivelul de trai va scădea, față de 17% dintre respondenții mai tineri. Diferența de 17 puncte procentuale este relevantă pentru sectoarele care depind de consumul gospodăriilor mature, de la retail alimentar la servicii și sănătate.
La nivelul statelor membre, Franța are cel mai ridicat nivel de răspunsuri negative din UE. 44% dintre respondenți spun că situația lor se va înrăutăți, cu 15 puncte procentuale peste media europeană de 29%. Portugalia, Germania și Austria înregistrează rezultate apropiate. În schimb, țările nordice și Europa Centrală și de Est apar mai reziliente. În Polonia, doar 9% se așteaptă la o deteriorare, iar în Ungaria procentul coboară la 8%, cel mai redus nivel de pesimism economic din întregul bloc.
Sondajul nu oferă o cifră separată pentru România. Datele disponibile permit doar încadrarea sa în tabloul mai larg al Europei Centrale și de Est, unde perspectivele sunt mai pozitive decât în vestul continentului. Asta înseamnă că nu poate fi trasă o concluzie locală fermă doar din aceste informații, dar poate fi observată o direcție regională mai puțin pesimistă.
Per ansamblu, imaginea Uniunii Europene rămâne favorabilă. 50% dintre cetățeni au o percepție pozitivă despre UE, față de 17% care au una negativă. Totuși, diferența se reduce în Franța, Austria, Grecia și Cehia, unde tensiunea economică este mai vizibilă. Conform Euronews, doar 62% dintre respondenții din Franța și Austria consideră că balanța generală a apartenenței la UE a fost pozitivă, acesta fiind cel mai scăzut nivel din Europa după Bulgaria, cu 57%.
Un oficial al Parlamentului European a legat direct componenta economică de felul în care sunt privite instituțiile europene, afirmând: „Există mai mulți factori de luat în considerare, dar incertitudinea economică și creșterea prețurilor ar putea influența modul în care este percepută UE.” În acest context, presiunea legată de costul vieții nu mai ține doar de economie. Ea poate influența votul, încrederea în instituții și predictibilitatea cadrului de reglementare. Diferențe precum 44% pesimism în Franța, față de 9% în Polonia și 8% în Ungaria, descriu piețe cu profil de risc social și politic foarte diferit pentru următorii cinci ani.