Cremele, rujurile și scruburile nu vor dispărea imediat de la raft dacă au în compoziție microplastice, chiar dacă Uniunea Europeană a modificat regulile. Explicația ține de perioadele de tranziție prevăzute de legislație și de faptul că stocurile existente pot fi vândute în continuare. În 2023, Regulamentul Comisiei (UE) 2023/2055 a introdus restricții pentru microplasticele adăugate intenționat în cosmetice, fertilizatori și detergenți.
Pentru consumatori, esențial este calendarul aplicării. Produsele de îngrijire personală care se clătesc trebuie eliminate de pe piață până la 16 octombrie 2027, cosmeticele de tip leave-on până la 16 octombrie 2029, iar produsele de machiaj până la 16 octombrie 2035. Prin urmare, un produs cumpărat acum poate fi complet legal și, în același timp, să conțină microplastice.
Aceste particule se regăsesc atât în produse care se clătesc, precum scruburile faciale, cât și în formule care rămân pe piele, cum sunt cremele hidratante sau rujurile. Ele sunt folosite pentru efecte de netezire și sclipire, adică pentru acele finisaje pe care multe branduri le prezintă drept avantaje. Hélène Duguy, avocat de mediu pentru organizația neguvernamentală ClientEarth, a explicat că ritmul diferă în funcție de categorie. „Restricția propune mai multe perioade de tranziție, în funcție de tipul de cosmetice despre care vorbim.”
Asta înseamnă că simpla existență a unei noi legi nu garantează că toate produsele de pe raft au fost deja reformulate. Potrivit informațiilor citate de Lyla, perioadele de tranziție vizează plasarea produselor noi pe piață și permit companiilor să folosească stocurile existente. Duguy a mai spus că „Companiile vor putea încă să utilizeze stocurile rămase pe care le au, așa că microplasticele vor fi prezente pentru o vreme.”
Pentru cumpărătoare, asta înseamnă că, pe termen scurt, vor continua să vadă la raft produse mai vechi lângă formule noi. Pe termen mai lung, schimbarea ingredientelor poate pune presiune pe producători, într-o industrie aflată deja în creștere rapidă. Piața globală a produselor de înfrumusețare este estimată să ajungă la 590 de miliarde de dolari, adică 516 miliarde de euro, până în 2030. În privința prețurilor, datele publicate până acum nu oferă sume sau procente, dar există un impact financiar potențial asupra producătorilor de cosmetice.
Există însă și alternative la microplastice. Sunt menționate soluții bio-bazate, inclusiv polimeri derivați din componente vegetale necomestibile, cum sunt cojile de orez. Iseult Lynch, chimistă de mediu și profesoară la Universitatea din Birmingham, a explicat de ce tema este mai complexă decât pare. „Provocarea cu materialele plastice constă în mare măsură în aditivii din ele, deci lucrurile care sunt adăugate la aceste materiale plastice pentru a le face modelabile, utilizabile.”
Dincolo de produsele de machiaj și îngrijire, interdicția are o miză mai largă, după ani de dezbateri și studii despre impactul microplasticelor asupra ecosistemelor acvatice și, posibil, asupra organismelor umane. Hélène Duguy a numit această legislație „cea mai amplă restricție pe care am avut-o în Europa privind substanțele chimice, deoarece vizează un grup imens de polimeri, ceea ce este o premieră.” Ea a mai spus și că „ Microplasticele au fost primul caz de test pentru alte substanțe chimice care sunt la fel de persistente și care trebuie tratate ca un grup, deoarece, evident, nu ar funcționa să ne ocupăm de polimer cu polimer.” În practică, până când rafturile se vor curăța complet, cele mai expuse categorii rămân scruburile faciale, cremele hidratante și rujurile.
