Guvernul a aprobat joi deblocarea a 22 de posturi de asistenți medicali pentru Terapie Intensivă Nou-Născuți de la Spitalul „Marie Curie” din București. Decizia vine după ce încă doi bebeluși, unul din Constanța și altul din Bacău, au murit recent înainte să poată fi internați în secție.
Secția avea anterior 27 de paturi, dar funcționează acum cu 22. Cinci locuri ATI au fost închise temporar după plecarea a șapte asistente medicale prin demisii, concedii medicale sau concedii de maternitate. În prezent, pe lista de așteptare sunt 9 sau 10 copii în stare critică.
Fiecare pat închis reduce șansa ca un copil aflat în stare gravă să fie preluat la timp. La „Marie Curie”, unul dintre centrele esențiale pentru astfel de cazuri, lipsa de personal a dus direct la oprirea internărilor și la transferuri care nu pot fi acoperite la scară mare.
Dr. Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției ATI Nou-Născuți de la Spitalul „Marie Curie”, a spus că aprobarea posturilor ajută, dar nu schimbă rapid situația. „Sunt bucuros într-o dimensiune. Toți mor în jurul tău și tu ești singurul supraviețuitor. Nu prea îți dorești să trăiești. A murit un bebeluș la Constanța acum vreo două săptămâni, a murit și cel de la Bacău. Lucrurile se întâmplă în fiecare zi. ( ) Decizia de azi e ca o gură de oxigen când ești în agonie. Dar dacă mâine îmi mai pleacă două asistente, o luăm de la capăt.”
Problema are și o componentă de durată. Pentru o secție de ATI neonatală, integrarea completă a unui asistent medical durează ani, până la 10 ani pentru autonomie deplină. În ultimii 6 ani, peste 150 de nou-născuți au murit în România înainte să obțină un loc la ATI la Marie Curie. Potrivit Jurnalul Național, memorandumul a fost aprobat după avertismentul public lansat de dr. Cîrstoveanu privind închiderea paturilor de terapie intensivă.
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a prezentat măsura drept un răspuns limitat, nu o soluție care rezolvă criza de personal. „Aprobarea celor 22 de posturi pentru Spitalul Marie Curie era absolut necesară și mă bucur că acest demers a fost aprobat. ( ) Dar nu putem considera că problema resursei umane din sănătate s-a rezolvat. Nu putem abandona celelalte spitale din România, care se confruntă cu aceleași dificultăți.”
Medicii spun că transferul în străinătate nu poate acoperi dimensiunea problemei. Dr. Cătălin Cîrstoveanu a explicat că pacienții cu probleme foarte complicate sunt trimiși uneori în afara țării, însă soluția nu poate prelua toate cazurile critice. „Evident că nu este o soluție. Nu putem face pod aerian. Încercăm să-i trimitem pe cei cu probleme foarte complicate afară, dar nu ne vor primi niciodată pe toți. Cine suntem noi să-i ducem pe toți acolo? Varianta este să găsim soluții viabile acasă.”
Tot dr. Cătălin Cîrstoveanu a avertizat, într-o intervenție pentru Antena 3, că oprirea internărilor timp de săptămâni pentru eliberarea celor cinci paturi fără asistente taie practic șansele copiilor care așteaptă.
Presiunea nu este limitată la spitalul din București. Medicul anestezist Iuliu Torje, care profesează în Germania, a arătat că într-o țară cu aproximativ 150.000 de nașteri anual, existența a doar 20-30 de paturi ATI cardiovasculare pediatrice la nivel național face ca pierderea a 5 paturi într-un centru terțiar să producă efecte la nivel național. „Într-o țară cu aproximativ 150.000 de nașteri anual și milioane de copii, existența a doar 20-30 de paturi ATI cardiovasculare pediatrice face ca fiecare pat să fie vital. Închiderea a cinci paturi într-un centru terțiar precum Marie Curie este un dezastru național.”
Până la ocuparea noilor posturi, secția rămâne cu 22 de paturi, față de 27 câte avea înainte de plecarea celor șapte asistente.
