Academia Română stabilește că forma corectă este sănătate mintală

Academia Română stabilește că forma corectă este sănătate mintală

În spațiul public circulă frecvent două formule aproape identice: „sănătate mintală” și „sănătate mentală”. Conform normei academice în vigoare, doar prima este corectă atunci când descrie echilibrul psihologic. Academia Română a lămurit această chestiune, iar instituțiile statului trebuie să respecte forma stabilită în actele și materialele oficiale.

Regula apare în DOOM3, ediția din 2021 a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. Norma este formulată fără echivoc: sintagma corectă este exclusiv „sănătate mintală”. În această asociere precisă, dicționarul nu lasă loc de interpretări. Pentru texte redactate în limba standard, folosirea termenului corect este o obligație profesională pentru jurnaliști, medici și funcționari publici.

În documente precum ghidurile informative pentru pacienți, exactitatea terminologiei susține credibilitatea întregului text. Un lingvist consultat frecvent de editurile de specialitate explică faptul că folosirea unei variante greșite afectează încrederea în document și răspândește mai departe eroarea în rândul publicului, care preia informația din surse considerate avizate.

Specialiștii Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan, Alexandru Rosetti” actualizează periodic normele și urmăresc evoluția limbii. În acest caz, au păstrat strict adjectivul derivat corect în română. Publicațiile naționale de știri aplică această regulă în redactarea curentă, iar un text scris corect gramatical arată respect față de cititor. Potrivit Jurnalul Național, norma rămâne clară și nu prevede excepții pentru formula care desemnează sănătatea psihică.

Diferența dintre „mintal” și „mental” ține de origine și de aria lor de folosire. Adjectivul „mintal” derivă direct din substantivul românesc „minte”, moștenit din latinescul „mens”. El se referă strict la funcțiile, procesele și afecțiunile creierului sau ale psihicului uman. Din acest motiv, lingviștii cer utilizarea exclusivă a termenului în contexte medicale, clinice și psihologice bine definite. În limbajul de specialitate sunt fixate exemple precum „boală mintală”, „tulburare mintală”, „alienație mintală” și „calcul mintal”.

„Mental”, în schimb, este un împrumut savant din franceză. În mod tradițional, termenul trimite la mentalitate, la felul de a gândi sau la ansamblul de convingeri ale unui grup social. Exemplele indicate sunt „mentalul colectiv” și „schimbare mentală”, folosită când este vorba despre o transformare de paradigmă într-o societate sau despre o abordare culturală nouă.

DOOM3 a adus și câteva nuanțe față de edițiile anterioare. Lexicografii au acceptat folosirea adjectivului „mental” pentru anumite concepte aflate la granița dintre cele două sensuri. Astăzi sunt considerate corecte formule precum „capacitate mentală” și „reprezentare mentală”. Ediția din 2021 validează oficial și sintagma „problemă mentală”. Totuși, această deschidere nu se aplică expresiei care desemnează starea de sănătate psihică. Acolo, regula rămâne aceeași: doar „mintală”.

Confuzia din spațiul public are o cauză tehnică simplă. Este vorba despre un calc lingvistic din engleză. În țările anglofone, formula uzuală este „mental health”, iar traducerea literală, făcută cuvânt cu cuvânt, a dus la apariția variantei greșite „sănătate mentală”. Răspândirea ei s-a accelerat odată cu popularizarea online a temelor de psihologie, prin traduceri neprofesioniste, subtitrări și cărți de dezvoltare personală.

Specialiștii au semnalat în repetate rânduri această abatere. Jurnalista Ana Iorga a explicat în emisiuni dedicate cultivării limbii mecanismul erorii, arătând cum atracția paronimică și presiunea limbii engleze influențează lexicul românesc. Numărul mare de utilizări de pe internet nu schimbă însă norma academică, al cărei rol este să protejeze limba literară de preluările mecanice.

Aceeași rigoare apare și în documentele oficiale europene. Direcțiile de traducere ale instituțiilor Uniunii Europene lucrează după standarde stricte și, pentru textele în română, urmează recomandările Academiei Române. În documentele emise de Consiliul European este folosită exclusiv formula „sănătate mintală”.