Teheranul a pus pe masă o propunere complexă în 14 puncte, transmisă Washingtonului, care vizează o restructurare totală a puterii în Orientul Mijlociu. Miza este rezolvarea definitivă a conflictului în termen de 30 de zile, o mișcare ce ar putea zgudui din temelii piața petrolului, cu efecte directe pentru șoferii din România.
Blocada navală și șocul de la pompă
Unul dintre cele mai fierbinți puncte ale planului iranian este solicitarea de ridicare imediată a blocadei navale americane, instituită pe 13 aprilie. De atunci, Comandamentul Central al SUA a interceptat nu mai puțin de 45 de nave iraniene. Acestea încercau să ocolească restricțiile maritime impuse după declanșarea războiului pe 28 februarie.
Cifrele vorbesc de la sine.
Dar adevăratul punct nevralgic pentru economia globală se află în Strâmtoarea Ormuz, o rută vitală prin care tranzitează 20% din țițeiul mondial. Restricționarea tranzitului petrolierelor de către Teheran a împins deja cotațiile barilului de petrol la peste 110 dolari. Iar când barilul sare de acest prag în Golf, unda de șoc se simte direct la pompele de benzină din România, unde costurile reacționează imediat la orice blocaj pe lanțul de aprovizionare.
Miliarde de dolari și despăgubiri de război
O altă miză financiară majoră o reprezintă ridicarea sancțiunilor economice impuse după retragerea americană din acordul nuclear în 2018. V-ați gândit vreodată cât de repede se pot bloca fonduri suverane uriașe pe scena internațională? Teheranul cere eliberarea activelor înghețate, cu accent pe cele 6 miliarde de dolari deblocate inițial în 2023, dar sechestrate din nou în Qatar după atacul Hamas din 7 octombrie.
Pe baza datelor furnizate de Financiarul, propunerea include solicitări ferme pentru compensații financiare aferente celor 39 de zile de bombardamente israeliene și americane. Bilanțul prezentat de partea iraniană indică peste 3.400 de morți și o infrastructură (case, spitale, școli, fabrici) distrusă masiv. Până la urmă, orice negociere de acest calibru implică sume uriașe pentru reconstrucție pe care cineva va trebui să le achite.
Reacția Casei Albe. Trump pune piciorul în prag
Planul vizează și retragerea personalului militar american din Arabia Saudită, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Qatar și Kuweit. Mai mult, Iranul cere garanții de neagresiune din partea SUA și a Israelului, precum și încetarea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban, unde atacurile aeriene israeliene au lăsat în urmă peste 2.600 de morți.
Numai că programul nuclear (un dosar extrem de spinos din punct de vedere diplomatic) este amânat deliberat pentru o fază ulterioară, deși Washingtonul cere imperativ predarea a 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit. E drept că optimismul nu caracterizează deloc tabăra americană. Președintele Donald Trump a publicat un mesaj clar pe rețeaua Truth Social în care își exprimă scepticismul.
„Voi analiza în curând un plan pe care Iranul tocmai ni l-a transmis, dar nu-mi pot imagina că ar fi acceptabil, deoarece ei nu au plătit încă un preţ suficient pentru ceea ce au făcut umanităţii şi lumii în ultimii 47 de ani”, a notat liderul de la Casa Albă.
Și răspunsul Teheranului menține o poziție de forță. Oficialii iranieni au transmis public că mingea este în terenul americanilor pentru a alege între diplomație și confruntare directă, precizând că statul islamic este pregătit pentru ambele scenarii exclusiv „pentru a-şi garanta interesele şi securitatea naţională”.
