Criza din Orientul Mijlociu lovește direct în buzunarele tuturor, după ce Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz. Pe aici tranzitează în mod normal o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate ale lumii. Prețurile au explodat deja pe piețele internaționale, iar marile puteri occidentale încearcă acum să formeze coaliții navale pentru a redeschide navigația.
SUA și Europa, planuri separate de intervenție
Statele Unite au anunțat joi crearea „Maritime Freedom Construct” (MFC), o inițiativă menită să „ia măsuri pentru a asigura trecerea în siguranță, inclusiv furnizarea de informații în timp real, îndrumări de siguranță și coordonare pentru a se asigura că navele pot tranzita aceste ape în siguranță”.
Dar europenii au propriul plan pe masă. Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că propunerea condusă de SUA ar completa, nu ar concura cu o misiune similară condusă de Franța și Marea Britanie. Misiunea americană este „de o natură diferită de cea pe care am stabilit-o noi… Vine ca un fel de completare”, a explicat oficialul francez.
Tensiuni în spatele ușilor închise
Șeful diplomației franceze a ținut să clarifice poziția Europei. „Nu este în competiție cu inițiativa pe care am lansat-o și pe care ne concentrăm.” Întrebat direct dacă Franța se va alătura inițiativei Washingtonului, Barrot a fost evaziv, precizând că nu poate comenta în acest stadiu. Despre misiunea franco-britanică, însă, a fost mult mai direct: „Planificarea a fost finalizată. Am venit să prezint conceptul acestei misiuni mai multor parteneri apropiați ai noștri din regiune.”
Numai că lucrurile stau puțin diferit când privim presiunea exercitată de la Casa Albă. Potrivit Financiarul, președintele american Donald Trump a criticat dur reticența aliaților de a se implica, cerând imperativ națiunilor dependente de petrol să își asume responsabilitatea pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Și, până la urmă, v-ați gândit vreodată cât de repede se transferă o criză navală din Golful Persic direct în portofelele dumneavoastră?
Atunci când 20% din țițeiul global este ținut pe loc, cotațiile barilului cresc, iar noi resimțim asta imediat la pompele benzinăriilor din România. Litrul de carburant se scumpește peste noapte, antrenând automat și costurile pentru alimentele din supermarketuri.
Poziția inflexibilă a Teheranului
Iranul a jurat să nu redeschidă calea navigabilă atâta timp cât marina americană continuă să îi blocheze porturile. E drept că ușa diplomației nu pare complet închisă, dar condițiile sunt extrem de rigide. Șeful justiției iraniene, Gholamhossein Mohseni Ejei, a declarat că Teheranul rămâne deschis discuțiilor cu SUA, dar nu va accepta o politică de „impunere”.
Într-un videoclip difuzat de site-ul Mizan Online (gestionat direct de sistemul judiciar iranian), el a fost clar: „Republica Islamică nu s-a ferit niciodată de negocieri… Dar nu acceptăm impunerea.”
Oficialul a adăugat că Iranul nu dorește un conflict. „Nu salutăm războiul sub nicio formă; nu vrem război, nu vrem continuarea lui.” Si totuși, a insistat că țara sa este „absolut deloc dispusă să abandoneze principiile și valorile noastre în fața acestui inamic rău intenționat pentru a evita războiul sau a preveni continuarea lui.”
Un nou lider și o economie la pământ
Iar retorica de la vârful statului iranian devine din ce în ce mai agresivă. Noul ayatollah, Mojtaba Khamenei, a promis cu sfidare să protejeze capacitățile nucleare și de rachete ale țării. Într-o declarație citită la televiziunea de stat, el a afirmat că singurul loc în care aparțin americanii în Golful Persic este „pe fundul apelor sale” și că se scrie un „nou capitol” în istoria regiunii.
Toate aceste declarații belicoase se suprapun peste o realitate internă extrem de dură. Economia deja șubredă a Iranului este în cădere liberă, moneda națională, rialul, tocmai a atins un nou minim istoric, în timp ce întreaga industrie petrolieră a țării continuă să fie strangulată de blocada impusă de Statele Unite.
