Căderea Guvernului Bolojan, demis cu 281 de voturi de la PSD și AUR, aruncă România într-o zonă de incertitudine profundă. Dincolo de jocurile politice interne, nota de plată reală ar putea veni direct de la Bruxelles, punând în pericol miliarde de euro din fondurile europene destinate dezvoltării.
Miliarde de euro blocate de criză
La Bruxelles, instabilitatea de la București „se vede destul de rău”, afirmă Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European. Un guvern interimar are, practic, mâinile legate. Nu poate emite ordonanțe de urgență, esențiale pentru a atinge jaloanele din PNRR. Cum vine asta pentru economia reală? E destul de simplu.
Ștefănuță explică pe larg mecanismul acestui blocaj uriaș: „Odată, toate cererile de plată care sunt încă în așteptare pentru reforme care nu se vor putea face, pentru că un guvern interimar nu poate da nici ordonanță de urgență și nici nu va avea reforme serioase în plan. Un guvern interimar face doar lucruri de urgență. Asta o dată. Pe mine mă doare sufletul pentru că riscăm să pierdem chiar două treimi din PNRR, deja am pierdut o treime, și mă doare sufletul pentru că banii ăștia nu se mai întorc în România niciodată.”
Dar problemele nu se opresc aici. „În plus, mai este suspiciunea în privința României, suspiciune care datează din 2024. Nu au mai fost anulate alegeri, în toată lumea e foarte rar să se întâmple așa ceva. Și atunci încă un episod de criză adâncește suspiciunea asta, mai ales că țara noastră a făcut un efort foarte mare să explice europenilor ce s-a întâmplat. Și pare că nici publicul nu e convins încă și nici toți liderii europeni”, a completat oficialul.
Sindromul maghiar pe scena de la București
Pe lângă fluxurile de capital întrerupte, se conturează o problemă și mai gravă la nivel diplomatic. Tensiunile externe se resimt direct în modul în care partenerii de afaceri internaționali privesc stabilitatea pieței locale. V-ați gândit vreodată cum se traduce ezitarea diplomatică în decizii corporative de investiții?
Într-un interviu difuzat recent, cum scrie Financiarul, europarlamentarul român aduce în discuție o schimbare severă de paradigmă. „Mai este și o ambiguitate p zona de externe. Ați văzut că o parte din liderii internaționali l-au felicitat pe Simion, o parte au zis: „aoleu, nu e bine”, deci cumva pare că suntem teritoriu de luptă în acest moment. Dincolo de luptele intra-partid suntem mai mult de-atâta. Suntem ca Ungaria acum o lună, numai că Ungaria a ieșit cu bine”, avertizează Ștefănuță.
Jocuri politice pe banii românilor
Până la urmă, cine plătește prețul acestor negocieri prelungite? Se pare că tot cetățeanul de rând. „Au fost vizite anulate, întâlniri cu înalți oficiali europeni care nu mai au loc și se vede și că nu prea este poftă de formare de guvern, pentru că mai mult auzim de la partide cu cine nu vor să facă alianțe de guvernare decât cu cine vor să facă și devine din ce în ce mai greu pentru cetățean să înțeleagă, pentru că cetățenii așteaptă rezolvări la criza economică, socială, energetică. Deci va fi complicat, dacă partidele nu arată totuși o disponibilitate să lucreze unele cu altele într-un mod inteligent”, a mai declarat Nicu Ștefănuță.
E drept că formarea unei noi coaliții pare un test de anduranță. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, propune refacerea vechii alianțe, în timp ce George Simion de la AUR anunță clar direcția: „Nu suntem dispuși să ne aliem cu partidele vechi”.
Iar în tabăra partidelor tradiționale, Sorin Grindeanu dă asigurări că PSD caută o soluție rapidă. În schimb, Cătălin Predoiu, din tabăra liberală (trecută acum oficial în opoziție), a punctat imediat după vot: „Nu trebuie să abandonăm guvernarea. E multă emoție în partid”.
Avertismentul final de la Bruxelles
Întrebat direct dacă mai vede posibilă o majoritate prooccidentală în România, vicepreședintele Parlamentului European a oferit un răspuns tranșant, bazat pe experiența vecinilor noștri. „Va depinde foarte mult de ce reușește președintele să pună împreună. Eu clar că îmi doresc o majoritate proeuropeană și nu alta, pentru că odată venită extrema dreaptă la putere, greu se mai lasă dusă. Uitați, în Ungaria a sta 16 ani și de-abia, de-abia a reușit să scape”, a spus Ștefănuță.
Imediat după demitere, Ilie Bolojan le-a transmis românilor un mesaj public, mulțumindu-le că au suportat neajunsurile economice recente, pe care le-a descris nu ca pe un scop, ci ca pe un preț pentru bunăstarea viitoare.
