Banii pentru sănătate: cât plătește statul și cât scoatem din buzunar
Sănătatea a devenit unul dintre cele mai costisitoare capitole pentru bugetul public, dar și pentru cel al fiecărei familii, cu cheltuieli totale care au depășit pragul de 108 miliarde de lei. Datele statistice recente arată o imagine complexă a modului în care este finanțat sistemul medical din România, unde cea mai mare parte a banilor provine din surse publice, însă plățile directe făcute de populație reprezintă o felie considerabilă.
În 2024, structura finanțării arată că 77,3% din fonduri au fost publice, în timp ce plățile directe ale pacienților au constituit 22% din total. Principalul motor al finanțării publice este Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS), care a adus 68,31 miliarde de lei, adică 63,1% din totalul cheltuielilor. La această sumă s-au adăugat 15,42 miliarde de lei de la bugetele de stat și locale. În contrast, asigurările private și abonamentele medicale plătite de angajatori au acoperit doar 0,7% din total, semnalând că mecanismele private de finanțare au încă un rol marginal.
Unde ajung banii: spitalele consumă aproape jumătate din buget
Distribuția cheltuielilor arată că spitalele rămân cel mai mare consumator de resurse din sistemul sanitar. Acestea au absorbit 42,5% din fonduri, adică 46,05 miliarde de lei. O analiză mai detaliată a acestui segment relevă că 65% din bugetul spitalelor este alocat salariilor personalului, ceea ce limitează resursele disponibile pentru alte necesități medicale esențiale.
Serviciile curative, care includ tratamentele efective, au însumat 58,98 miliarde de lei (54,4% din total), înregistrând o creștere de 18,6% față de anul anterior. Din această sumă, 43,34 miliarde de lei au fost direcționați către spitalizări, iar 15,43 miliarde de lei către tratamentele în ambulatoriu. Cheltuielile suportate direct de populație pentru medicamente și alte bunuri medicale, cu excepția celor din timpul spitalizării, au crescut cu 15,8% față de 2023, ajungând la 29,15 miliarde de lei, conform datelor oficiale Financiarul.
Prevenția și îngrijirea la domiciliu, la coada listei
În timp ce sume uriașe sunt alocate tratării bolilor, domeniile care ar putea reduce costurile pe termen lung par să fie neglijate. Prevenția a primit doar 1,1% din totalul cheltuielilor, echivalentul a 1,23 miliarde de lei, bani folosiți pentru programe de vaccinare și screening. O altă zonă subfinanțată este cea a îngrijirilor medicale la domiciliu, căreia i s-au alocat doar 208,2 milioane de lei. Alte categorii de cheltuieli includ investigațiile paraclinice și urgențele (6,64 miliarde de lei), îngrijirea pe termen lung (5,81 miliarde de lei) și administrarea sistemului (2,88 miliarde de lei).
Perspectivele pentru anul viitor nu par să schimbe fundamental această dinamică. Bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pentru 2025 este stabilit la 77,87 miliarde de lei, din care spitalelor le vor reveni 34,73 miliarde de lei. Larisa Mezinu-Bălan, viceședinte al CNAS, a subliniat presiunea costurilor salariale: „din totalul de 77,87 miliarde de lei (aproximativ 15,3 miliarde de euro) ai FNUASS în 2025, au mers către spitale 34,73 miliarde de lei, jumătate din bugetul spitalelor s-a dus către «influențe salariale»”. Astfel, sistemul sanitar se confruntă cu o creștere accelerată a costurilor, în special în zona spitalicească, în timp ce investițiile în prevenție rămân la un nivel minim.
