Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a anunțat suspendarea totală a cooperării cu Parlamentul European. Decizia a fost comunicată în timpul unui summit politic din Armenia, provocând un conflict public direct cu președinta legislativului european, Roberta Metsola, chiar în fața a zeci de lideri europeni.
Acuzații dure în fața a 50 de lideri
Scena s-a petrecut la reuniunea Comunității Politice Europene de la Erevan. În fața reprezentanților din aproape 50 de națiuni, Ilham Aliyev a acuzat Parlamentul European că răspândește calomnii și minciuni despre țara sa. Mai mult, a descris cele 14 rezoluții critice adoptate până acum drept o obsesie a eurodeputaților cu regimul azer. Liderul de la Baku susține că oficialii europeni acționează de parcă ar dori să saboteze procesul de pace cu Armenia, un acord istoric mediat de Statele Unite anul trecut.
Și totuși, Aliyev a avut cuvinte de laudă pentru eforturile Comisiei Europene de a extinde relațiile bilaterale, în special în contextul în care Bruxelles caută noi surse de petrol și gaze în regiunea Caucazului de Sud.
Replica imediată a Robertei Metsola
Reacția Parlamentului European a venit imediat. Potrivit Jurnalulnational, remarcile liderului azer nu erau pe agenda discuțiilor, așa că șefa legislativului european, Roberta Metsola, a fost nevoită să ceară cuvântul într-o intervenție neprogramată pentru a respinge public afirmațiile.
„Suntem un organism democratic ales direct, cu rezoluții adoptate cu majoritate. Înțelegem că rezultatele pot fi incomode pentru unii, dar nu vom schimba niciodată modul în care lucrăm.”
Dar ce anume a declanșat, până la urmă, această ruptură?
Rezoluția care a umplut paharul
Ruptura oficială vine după o nouă decizie controversată luată săptămâna trecută la Strasbourg. Atunci, eurodeputații au adoptat o rezoluție care vizează reziliența democratică a Armeniei și critică acțiunile militare trecute ale Azerbaidjanului. Documentul (care a înfuriat Baku) cere protejarea identității și patrimoniului cultural pentru armenii care au fugit din regiune în 2023. si textul califică detenția prizonierilor de război armeni drept injustă și solicită eliberarea lor imediată.
Lucrurile stau, de fapt, mult mai complicat.
Iar răspunsul regimului de la Baku a fost extrem de dur. Parlamentul azer a aprobat vineri o decizie inițiată de o comisie specială. Hikmet Hajiyev, asistent al președintelui azer, a numit documentul european o „rușine diplomatică și un eșec”, acuzându-i pe membrii legislativului UE că blochează intenționat procesul de pace.
Impactul direct asupra securității energetice
Dincolo de declarațiile politice, răcirea bruscă a relațiilor cu Azerbaidjanul are un impact direct asupra securității energetice a cetățenilor europeni. Să fim serioși, Baku este un exportator major de petrol și gaze naturale către piața europeană. Or, Uniunea Europeană se bazează pe aceste resurse alternative pentru a menține prețurile la utilități sub control pentru populație, mai ales după renunțarea la importurile din Rusia.
Următorul summit al Comunității Politice Europene este programat să aibă loc chiar în Azerbaidjan, în luna mai 2028. Până atunci, Ilham Aliyev urmează să aibă discuții separate la Baku cu premierul italian Giorgia Meloni și cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
