Adaugă Revistalupeste ca sursă preferată în Google
Aproape 17 ani de muncă în grupa a II-a, perioadă pe care o pensionară din județul Gorj spune că a dovedit-o cu adeverințe, nu au intrat în calculul pensiei ei de 4.197 de lei, sumă indicată de Newsweek România și apropiată de varianta rotunjită de 4.100 de lei apărută în titlul aceleiași relatări.
La 30 iulie 2026, femeia a primit decizia de pensionare pentru limită de vârstă, cu drepturi stabilite de la 30 iunie 2026. Ea avea atunci 62 de ani și 4 luni, iar vârsta standard prevăzută de lege era de 62 de ani și 7 luni.
Decizia arată că vârsta standard a fost redusă cu 5 ani, în baza articolului 56 din Legea nr. 360/2023. În același document apar un stagiu total de cotizare de 43 de ani, 7 luni și 8 zile și un stagiu contributiv de 43 de ani, 6 luni și 23 de zile.
Stagiul complet de cotizare prevăzut de lege pentru condiții normale, deosebite sau speciale este de 33 de ani și 6 luni. Numărul total de puncte realizat este de 51,80271, dintre care 14,81392 sunt puncte de stabilitate, iar valoarea punctului de referință este de 81 de lei.
Pensionara spune că a depus la dosar adeverințele pentru perioada 1 martie 1983 – 1 iulie 2000. „Am primit decizia de pensionare limită de vârstă și nu mi s-a luat în calcul perioada între 01.03.1983 și 01.07.2000 când am avut grupa a doua de muncă, deși eu am dus adeverințele atașate în momentul în care am depus dosarul.”
Casa Teritorială de Pensii Gorj și-a motivat refuzul în chiar decizia emisă. Instituția a consemnat: NU SE VALORIFICĂ COMPENSAȚIILE DIN ADEVERINȚA NR. XXX/2026 PÂNĂ LA PREZENTAREA DOCUMENTELOR VERIFICABILE DIN CARE SĂ REZULTE CĂ S-A DATORAT, POTRIVIT LEGII, CONTRIBUȚIA DE ASIGURĂRI SOCIALE.
În același caz, o altă adeverință privind grupa de muncă nu a fost valorificată pentru că activitatea de registrator medical nu se regăsește în Ordinul nr. 50, anexa II, punctul 101. Iar activitatea de registrator statistician nu a fost recunoscută fiindcă, potrivit deciziei, nu se regăsește în anexa II, punctul 111.
Femeia a relatat și explicația primită la ghișeu. „De la Casa de Pensii mi s-a spus că registratorul/statisticianul nu lucrează cu pacientul, ci pe calculator, dar în acea perioadă nu existau calculatoarele.”
Legea nr. 360/2023 permite valorificarea adeverințelor pentru grupele I și II atunci când sunt emise conform legii și se bazează pe documente primare verificabile, întocmite înainte de 1 aprilie 2001. Casa de pensii poate cere aceste acte când verifică legalitatea încadrării într-o grupă superioară de muncă.
Lista documentelor pe care instituția le poate cere este concretă:
- state de plată, în copii certificate de angajator pentru conformitate cu originalul;
- documentele interne care au stat la baza încadrării și decizia consiliului de administrație;
- tabelul nominal în care figurează postul și numele persoanei, plus dovada plății contribuțiilor sociale pentru grupa de muncă.
În categoria documentelor primare intră și actele administrative de nominalizare, deciziile interne, contractele de muncă, actele privind schimbarea locului de muncă sau a sarcinilor de serviciu și extrasele din statele de plată. Un specialist în materia pensiilor, citat în aceeași relatare, a rezumat astfel situația: „Pentru prima adeverință Casa este în drept să ceară acte, trebuie să depuneți actele doveditoare”, a declarat un specialist neidentificat în materia pensiilor.
Data primirii deciziei pornește termenul pentru contestație
În acest tip de dosar, greșeala care poate închide rapid disputa este ignorarea datei la care decizia a fost primită efectiv. Termenul de contestare este de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă, nu de la data înscrisă pe document.
Dacă decizia nu este contestată în acest termen, ea devine definitivă. În cazul pensionarei din Gorj, pașii rămași sunt obținerea documentelor primare, depunerea lor pentru reanalizarea situației și, dacă refuzul este menținut, formularea contestației în cele 45 de zile prevăzute de lege.
La München, terenul donat taie din costul care apasă cel mai mult chiria
Separat de acest caz, un fost arhitect din München a ales să lase în urmă un alt tip de calcul. Otto Gugger, în vârstă de 90 de ani, care locuiește cu sora sa pe o proprietate de aproximativ 3.000 de metri pătrați din cartierul Hadern, a donat terenul fundației „Daheim im Viertel”.
Subiectul a fost relatat și de Observator News. Gugger și sora sa nu au copii, iar fundația urmărește crearea și păstrarea pe termen lung a unor locuințe cu prețuri accesibile, fără revânzarea imobilelor preluate.
Fostul arhitect ar fi putut încasa 10 milioane de euro, adică circa 50 de milioane de lei, dacă vindea proprietatea. În locul tranzacției, a ales donația.
Planul fundației pentru acest teren prevede 27 de apartamente pentru aproximativ 70 de persoane. Otto Gugger și-ar dori ca printre viitorii locatari să fie și tineri aflați în formare profesională la clinica universitară din apropiere, unde a lucrat și tatăl său.
Aici diferența o face chiar terenul. Profesorul emerit Alain Thierstein, specialist în dezvoltare teritorială la Universitatea Tehnică din München, estimează că terenul reprezintă aproximativ 60% din costurile totale ale unor astfel de proprietăți.
Reprezentantul fundației a explicat și presiunea directă asupra chiriei: dacă organizația ar fi trebuit să cumpere terenul la prețul pieței, numai recuperarea acestui cost ar fi cerut chirii de aproximativ 20 – 25 de euro pe metru pătrat, adică circa 100 – 125 de lei pe metru pătrat, fără cheltuielile de construcție.
Comparația cu piața locală arată cât de scump este deja Münchenul. În 2025, chiria medie pentru o locuință nouă, nemobilată, oferită pentru prima dată spre închiriere, ajunsese la aproape 26 de euro pe metru pătrat, adică circa 130 de lei pe metru pătrat.
Specialiștii spun că 27 de apartamente nu pot rezolva criza locuințelor din München. Pot însă deveni un model pentru alte proiecte în care costul terenului nu mai trebuie recuperat din chiria lunară, iar fundația trebuie acum să strângă finanțarea necesară pentru construcția celor 27 de apartamente.
Citește și:
