Donald Trump a fost evacuat în secret de la summitul NATO din Ankara, pe 8 iulie, după apariția unei presupuse amenințări cu asasinatul legate de Iran. Operațiunea de securitate a schimbat traseul obișnuit al deplasării prezidențiale și a lăsat în urmă inclusiv jurnaliști din echipa de presă a Casei Albe și membri ai personalului, care au zburat cu Air Force One fără să știe că președintele nu se mai afla la bord.
În timp ce cei rămași în avion credeau că Trump călătorește împreună cu ei, li s-a cerut să coboare jaluzelele. Președintele a plecat spre Marea Britanie cu un avion militar, după ce fusese evacuat discret din dispozitivul inițial. Manevra a rupt tradiția ca președintele Statelor Unite să călătorească mereu însoțit de un grup de jurnaliști, deși un reporter de la USA Today fusese informat dinainte.
La Ankara, Trump a fost văzut inițial urcând la bordul unui Air Force One mai vechi. El ajunsese în Turcia cu un Boeing 747-8 mai nou, donat de Qatar, însă a fost sfătuit să plece cu aparatul mai vechi, deoarece avionul nou nu avea capabilități defensive avansate. Potrivit Jurnalul Național, Trump a fost scos de pe Air Force One și ascuns într-un container de catering, apoi mutat într-un avion militar.
Schimbarea aeronavei a fost decisă din mers, în colaborare de Secret Service, Biroul Militar al Casei Albe și personalul Casei Albe. Jason Russell, fost agent Secret Service, a explicat cât de neobișnuit ar fi arătat totul pentru cine cunoaște foarte bine procedurile. „Pentru el [Trump] să urce într-un avion, iar apoi un camion de catering să tragă lângă avion, oricine este atent la cum operează Air Force One ar fi trebuit să spună: ‘E ciudat’.”
Ordinul privind coborârea jaluzelelor a avut, potrivit lui Robert McDonald, fost agent Secret Service, un scop clar de securitate. El a spus că pregătirile ar fi început imediat după apariția amenințării și că timpul de reacție ar fi putut fi foarte scurt. „Vrei să ascunzi posibilitatea ca oricine să vadă că un avion trece pe deasupra. Iranienii, din rapoarte, nu au prea mult radar, nu au prea multă forță aeriană. Așa că, permițând luminii să iasă din avion, îl faci, potențial, vizibil și îl transformi într-o țintă.”
Bill Gage, fost agent Secret Service, a spus că în astfel de diversiuni numărul celor care cunosc planul este „atât de limitat”, încât informația rămâne, de regulă, doar la președinte, la unul sau doi consilieri apropiați și la conducerea dispozitivului de protecție. În același timp, nivelul amenințării la adresa lui Trump era considerat ridicat de mai multă vreme.
Operațiunea a deschis și o dispută politică la Washington. Avionul apreciat drept prea riscant pentru președinte a rămas în aer cu reporteri și membri ai personalului la bord, iar senatorul democrat Richard Blumenthal a cerut o audiere în Congres privind măsurile luate pentru siguranța acestora. „Vreau să știu ce precauții au fost luate pentru a se asigura că toți pasagerii de pe acel Air Force One, care a fost considerat prea periculos pentru președinte, ce precauții au fost luate pentru a menține în siguranță personalul și reporterii de pe acel avion”, a declarat senatorul democrat Richard Blumenthal, la CNN.
Și Ned Price, fost purtător de cuvânt al Departamentului de Stat în administrația Biden, a criticat felul în care au fost tratați reporterii. El a afirmat pe rețelele de socializare că un astfel de subterfugiu poate fi necesar pentru protejarea unui președinte, însă inducerea în eroare a presei și continuarea negărilor după aceea nu sunt acceptabile.
Manevre similare au mai fost folosite și în alte administrații. Bill Clinton a călătorit cu un avion nemarcat într-o vizită în Pakistan, în 2000, George W. Bush a plecat în secret în Irak, în 2003, iar Barack Obama a efectuat călătorii neanunțate în 2009 și 2010.
De această dată, plecarea lui Trump din Ankara a venit pe fondul tensiunilor dintre Occident și Iran, după ce Teheranul a anunțat închiderea Strâmtorii Hormuz și a propus interzicerea tranzitului pentru navele americane. Audierea în Congres solicitată de Richard Blumenthal este următorul pas cerut public după operațiunea din 8 iulie de la summitul NATO din Ankara.
