Uniunea Europeană va interzice, din 10 iulie 2026, plățile în numerar care depășesc 10.000 de euro în toate statele membre, inclusiv în România. Pragul este echivalentul a aproximativ 52.346 de lei, iar peste această limită nu vor mai putea fi achitate cash locuințe, autoturisme sau obiecte de lux, dacă tranzacția implică firme ori alți operatori economici.
Noua regulă îi vizează atât pe cumpărători, cât și pe comercianți. Un client nu va mai putea plăti în numerar peste plafon, iar o companie nu va mai putea încasa o astfel de sumă. În practică, asta mută achizițiile mari către metode de plată trasabile, precum transferul bancar sau cardul, în special în domenii unde numerarul a rămas important la valori ridicate.
Impactul va fi resimțit mai ales în imobiliare, pe piața auto și în retailul de lux, unde o singură tranzacție poate trece ușor de pragul de 10.000 de euro. Pentru aceste sectoare, schimbarea presupune proceduri interne noi, verificarea metodelor de încasare și o trasabilitate mai strictă, cu efecte asupra relației cu clientul și asupra administrării riscului fiscal. Regulamentul european 2024/1624 face parte dintr-un pachet destinat consolidării luptei împotriva spălării banilor și finanțării terorismului.
Potrivit Financiarul, măsura se aplică uniform în toate statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România. Pentru companiile care lucrează transfrontalier sau pentru comercianții care vând bunuri de valoare mare către clienți din mai multe state UE, această standardizare reduce diferențele dintre piețe și limitează posibilitatea de a muta tranzacția într-o jurisdicție mai permisivă.
Există totuși o excepție importantă. Limita de 10.000 de euro nu se aplică tranzacțiilor între persoane fizice atunci când acestea nu au legătură cu o activitate profesională sau comercială. Astfel, interdicția se aplică zonei economice organizate, nu schimburilor private fără caracter comercial.
Până acum, datele publicate nu arată care vor fi costurile suplimentare de adaptare pentru companii și nici mecanismul de sancționare pentru nerespectarea regulii. De asemenea, nu există o estimare oficială privind volumul tranzacțiilor cash care ar urma să iasă din economie după 10 iulie 2026. Certitudinea pentru firme este însă clară: pentru încasările mari, dependența de infrastructura bancară va crește.
În România, măsura europeană apare într-un context în care autoritățile extind și instrumentele naționale de control asupra banilor cu origine neclară. Extinderea competențelor Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF pentru verificarea situațiilor fiscale personale, cu ținta de impozitare de 70% a veniturilor din surse neidentificate, merge în aceeași direcție. Pentru companiile care lucrează cu volume mari de numerar, schimbarea înseamnă nu doar conformare juridică, ci și ajustări de cash management, relație bancară și timp de procesare.
Pentru piețele în care valoarea medie a bonului sau a contractului trece frecvent de 10.000 de euro, adaptarea ar trebui începută înainte de termenul din 10 iulie 2026. Comercianții vor trebui să își revizuiască politicile de încasare, contractele și fluxurile de front-office, iar tranzacțiile comerciale mari vor trebui mutate integral pe instrumente de plată trasabile.
