Digitalizarea plăților publice aduce mai multă eficiență, dar deschide și un teren fertil pentru fraude construite pe exploatarea încrederii. Directoratul Național de Securitate Cibernetică avertizează în legătură cu o nouă campanie de phishing care îi vizează pe șoferii din România prin SMS-uri false despre amenzi de circulație neachitate. Mesajele sunt trimise în numele Ghiseul.ro sau al altor instituții oficiale și urmăresc să obțină date personale și bancare.
Mecanismul este simplu și periculos. Utilizatorii primesc pe telefon notificări despre o presupusă plată urgentă, apoi sunt direcționați către site-uri care imită platforme oficiale. Acolo li se cere inițial numărul de înmatriculare, iar ulterior datele cardului pentru achitarea unei amenzi fictive care, în cele mai recente tentative, poate ajunge la 712 lei. În realitate, suma nu este procesată printr-un sistem public de plată, iar informațiile introduse ajung la infractorii cibernetici.
Riscul nu se limitează la pierderea a 712 lei. Miza reală este compromiterea instrumentului de plată și a datelor personale, combinație care poate extinde prejudiciul dincolo de tranzacția inițială. Pentru companii și pentru profesioniștii care folosesc același telefon atât în scop personal, cât și în activități operaționale, consecințele nu țin doar de o fraudă izolată, ci și de slăbirea disciplinei de plată online și de creșterea neîncrederii în canalele digitale oficiale.
Escrocii mizează pe presiunea timpului și încearcă să împingă victima către o decizie rapidă, înainte de orice verificare. În SMS-uri apar formule precum „Perioadă de grație de 48 de ore pentru achitare” sau amenințarea cu o sancțiune administrativă suplimentară de „3.000 RON în caz de neplată”. Potrivit Financiarul, tocmai raportul dintre aceste sume arată mecanismul psihologic folosit: o plată de până la 712 lei este prezentată drept soluția imediată pentru evitarea unei penalizări de 3.000 RON, adică de peste patru ori mai mare.
Efectele unei astfel de campanii depășesc cazul unei singure victime. Când utilizatorii nu mai pot diferenția ușor între o solicitare autentică și una falsă, întregul ecosistem digital suportă costuri suplimentare. Plățile sunt amânate, verificările consumă timp, iar platformele legitime pierd o parte din încrederea necesară funcționării lor. Infrastructura poate să funcționeze, dar relația de încredere dintre utilizator și platformă începe să se deterioreze.
DNSC recomandă ca orice obligație de plată să fie verificată exclusiv pe platformele oficiale. Instituția cere și raportarea tentativelor de fraudă la 1911, precum și instalarea extensiei DNSC Blacklist Protection, un instrument creat pentru filtrarea unor domenii periculoase. Pentru antreprenori și manageri, regula practică este clară: nicio obligație financiară apărută prin SMS nu trebuie introdusă direct în fluxul de plată fără validare pe canalul oficial.
Datele publicate până acum nu includ numărul persoanelor afectate, rata de succes a atacului, paguba totală sau măsurile concrete de blocare a site-urilor frauduloase și de identificare a autorilor. Totuși, acest lucru nu schimbă evaluarea riscului. Un mesaj care invocă urgență, un termen scurt de plată, o amenințare financiară disproporționată și solicitarea datelor cardului după completarea numărului de înmatriculare trebuie tratat ca incident de securitate, nu ca obligație reală de plată. DNSC a indicat trei acțiuni imediate: verificarea obligațiilor de plată doar pe platforme oficiale, raportarea tentativelor la 1911 și instalarea extensiei DNSC Blacklist Protection.
