# Unele supermarketuri readuc casierii după ce plata automată a adus pierderi și cheltuieli peste așteptări

> Target a limitat plata automată la zece produse și a suplimentat casele cu angajați. Timpul total de procesare a scăzut cu aproape 8%.

Publicat: 23 octombrie 2026, 02:02 · Autor: Răzvan Mănescu · Categorie: [Economie](https://revistalupeste.ro/stiri/economie/index.html.md) · Pagina web: https://revistalupeste.ro/economie/unele-supermarketuri-readuc-casierii-dupa-ce-plata-automata-a-adus/ · Publicație: Revista lu' Peste

![Plată la casier cu terminal bancar](https://revistalupeste.ro/wp-content/uploads/2026/10/case-automate-1024x684.jpg)

**Clienții unor lanțuri de supermarketuri găsesc din nou mai multe case deservite de angajați, după ce comercianții au restrâns plata automată. Economiile urmărite prin reducerea cheltuielilor de personal au fost diminuate de marfa pierdută, greșelile de scanare și banii necesari pentru supravegherea și întreținerea terminalelor.**

Pentru cumpărătorul cu un coș mare, ajutorul unui casier poate conta când decide dacă revine în același magazin. Andrei Tarnovski, specialist în strategie de marketing, avertizează însă că experiența comercianților din alte țări nu poate fi transferată ca atare în România. El spune că profitabilitatea investițiilor făcute aici nu poate fi stabilită corect fără date despre costurile de operare, pierderi, economii și cât de mulțumiți sunt clienții.

## Salariile economisite nu reprezintă întregul calcul

Investițiile în terminale self-checkout, la care cumpărătorul își scanează singur produsele și achită cumpărăturile, au urmărit atât reducerea cheltuielilor salariale, cât și o plată mai rapidă. Evaluarea lor trebuie să includă însă echipamentele, întreținerea și personalul care intervine când apar erori.

Distribuirea sarcinilor între cumpărător și angajați rămâne o parte a acestui calcul: „Automatizarea nu elimină neapărat munca, ci o redistribuie. O parte este transferată consumatorului, care devine propriul casier. Alta rămâne în sarcina angajaților, care trebuie să supravegheze simultan mai multe terminale și să rezolve excepțiile”, precizează specialistul.

Un studiu al Universității din Leicester, Marea Britanie, realizat împreună cu organizația ECR Retail Loss și publicat în iunie 2026, măsoară pierderile de inventar, adică marfa care lipsește din evidența fizică a magazinului. Profesorul Matt Hopkins a coordonat cercetarea, care a folosit informații despre 39 de comercianți. Afacerile lor însumau aproximativ un trilion de euro anual.

Cercetarea oferă trei repere distincte:

În anul care a urmat instalării caselor automate, pierderile de inventar s-au majorat în medie cu 22%.

Magazinele dotate cu asemenea terminale aveau pierderi cu 33% peste cele ale unor magazine comparabile care nu le foloseau. Aici comparația este între unități, nu între situația de dinainte și cea de după instalare.

Produse nescanate apăreau în intervalul de 1%-4,8% dintre tranzacțiile realizate la terminalele automate.

Furtul este doar una dintre explicații. Pierderile provin și din articole rămase nescanate, identificarea greșită a produselor sau problemele întâmpinate de clienți când folosesc aparatele.

## Coșurile mari fac ajutorul casierului mai important

La Universitatea Drexel din Philadelphia, Statele Unite, cercetătorii au făcut cinci studii despre legătura dintre felul în care clienții plătesc și intenția lor de a reveni la magazin. Rezultatele au fost publicate în ianuarie 2024 de revista științifică Journal of Business Research.

Clienții serviți de un casier s-au declarat mai dispuși să cumpere din nou din același magazin decât cei care au utilizat terminalele automate. Diferența se accentuează când coșul conține peste 15 produse și se atenuează la cumpărăturile mici.

La plata automată, scanarea, împachetarea și finalizarea tranzacției îi revin cumpărătorului. Cercetarea leagă fidelitatea de efortul economisit prin asistența angajatului și de sentimentul că magazinul oferă serviciul așteptat. Pentru comerciant, această disponibilitate de revenire contează în păstrarea clienților și în repetarea vânzărilor.

„Compania percepe self-checkout-ul ca pe un serviciu mai eficient, dar clientul îl poate percepe ca pe o sarcină suplimentară pe care trebuie să o îndeplinească singur, fără să primească ceva în schimb”, explică Tarnovski.

Claudia Badea, proprietara Cărți, Dulciuri și Flori, are 21 de ani de experiență managerială, inclusiv la conducerea unui hipermarket și în consiliul de administrație al unei mari rețele românești de hipermarketuri. Ea consideră că timpul petrecut în fața ecranelor și comunicarea prin rețele sociale pot însoți o nevoie mai mare de relații directe, empatie, familiaritate și apartenență la o comunitate, inclusiv în magazine.

Preferința depinde totuși de timpul disponibil și de mărimea cumpărăturilor. Pentru câteva articole cumpărate rapid, autonomia poate cântări mai mult decât contactul cu un angajat.

## Target a separat cumpărăturile rapide de coșurile mari

În martie 2024, Target a introdus pragul de maximum zece produse pentru plata automată în majoritatea magazinelor sale americane, rețeaua numărând aproape 2.000 de unități. Pentru coșurile mari și pentru cumpărătorii care preferă ajutorul unui angajat, a pus la dispoziție mai multe case cu personal.

În mai 2025, compania a publicat rezultatele schimbărilor:

- Durata totală de procesare a tranzacțiilor, măsurată pentru ambele tipuri de case, a scăzut cu aproape 8%.
- Evaluarea satisfacției privind așteptarea la plată a urcat cu cinci puncte.
- Indicatorul referitor la interacțiunea cu personalul a câștigat trei puncte.

Target a raportat și că o proporție mai mare dintre clienți a ales casele deservite de angajați. Rezultatele comunicate de companie privesc ansamblul schimbărilor, fără să permită separarea contribuției fiecărei măsuri.

Referindu-se la adaptarea serviciului pentru categorii diferite de cumpărători, Tarnovski adaugă: „Nu trebuie să oferi aceeași experiență tuturor clienților doar pentru că ai capacitatea tehnologică de a o face”.

## Dollar General a restrâns terminalele în aproximativ 12.000 de magazine

Lanțul american de magazine cu prețuri reduse Dollar General a schimbat direcția în 2024. Conform documentelor financiare ale companiei, plata automată a fost eliminată sau limitată în aproximativ 12.000 de unități, iar unele terminale au devenit case asistate de angajați.

Compania a motivat intervenția prin pierderile de marfă, inclusiv furturile, și prin intenția de a îmbunătăți experiența cumpărătorilor.

În trimestrul întâi din 2025, marja brută raportată de Dollar General a ajuns la 31%, în creștere cu 0,78 puncte procentuale comparativ cu trimestrul corespunzător din anul anterior. Indicatorul exprimă partea din vânzări rămasă după costul mărfurilor vândute.

Reducerea pierderilor a contribuit la rezultat împreună cu schimbările adaosurilor comerciale. Îmbunătățirea marjei nu poate fi pusă integral pe seama reorganizării caselor.

## Comercianții reduc plata automată, dar investesc în alte tehnologii

Un sondaj publicat de compania americană Toast în septembrie 2026 a inclus 340 de persoane cu responsabilități decizionale din comerț. Dintre acestea, 36% au declarat că folosesc plata automată, comparativ cu 43% în anul anterior.

Eșantionul cuprindea afaceri americane cu cel mult 16 magazine, din comerțul alimentar, de proximitate și de băuturi. Scăderea descrie acest grup de respondenți, nu întregul sector comercial.

Tot în acest grup, 75% intenționau să crească bugetele pentru tehnologie în următoarele 12 luni, față de 64% cu un an înainte. Printre investițiile avute în vedere figurau afișarea electronică a prețurilor și prelucrarea automată a facturilor.

## Modelul mixt rămâne o opțiune pentru magazinele din România

Tarnovski identifică mai multe erori care pot influența deciziile manageriale: optimismul exagerat, copierea concurenței și selectarea dovezilor care confirmă alegerile deja făcute. În opinia sa, automatizarea trebuie folosită ca instrument pentru afacere, nu urmărită ca scop separat.

Continuarea investiției doar fiindcă au fost deja cheltuiți mulți bani reprezintă eroarea costurilor irecuperabile. Specialistul apreciază capacitatea unui manager de a recunoaște când rezultatele îi infirmă presupunerile și de a modifica direcția suficient de repede.

Claudia Badea consideră că unele companii au introdus terminalele înainte de testarea suficientă a tehnologiei, în timp ce altele au ales echipamente mai performante și au redus o parte dintre vulnerabilități. Despre alegerea dintre automatizare și personal, ea spune: „Cred că soluția nu este să alegem între tehnologie și om, ci să găsim echilibrul dintre ele. Automatizarea poate aduce eficiență, rapiditate și confort, dar nu poate înlocui în totalitate valoarea unei interacțiuni umane autentice”.

Pentru organizarea magazinelor, Tarnovski propune o abordare diferențiată: „Din perspectiva managementului, aș paria pe un model mixt, dar adaptat fiecărui magazin, nu pe o formulă standard aplicată întregii rețele”.

Într-o asemenea variantă, terminalele automate ar servi cumpărăturile rapide, iar casierii ar rămâne disponibili pentru coșurile voluminoase și persoanele care au nevoie de asistență.

În privința criteriului după care ar trebui decisă investiția, specialistul încheie: „Întrebarea mai corectă nu este câți casieri putem înlocui cu tehnologie, ci unde tehnologia creează mai multă valoare decât alternativa umană”.