Economia românească se confruntă cu o provocare majoră: în timp ce intrările de capital străin au scăzut dramatic, nevoia de finanțare externă este în creștere. Datele Băncii Naționale a României pentru primul semestru al anului 2026 arată că investițiile străine directe au ajuns la doar 669 de milioane de euro, o contracție de aproximativ 82% față de cele 3,7 miliarde de euro atrase în aceeași perioadă a anului 2025.
Din totalul de 669 de milioane de euro, 465 de milioane reprezintă participații la capital, categorie ce include și profitul reinvestit de companii, în timp ce 204 milioane de euro provin din credite în cadrul grupurilor internaționale. Această scădere abruptă a capitalului străin reduce capacitatea economiei de a acoperi dezechilibrele externe, într-un moment în care acestea se adâncesc.
Conform aceleiași surse, deficitul de cont curent a urcat la 14,2 miliarde de euro în prima jumătate a anului 2026, cu 647 de milioane de euro mai mult decât în perioada similară din 2025, când se situa la 13,55 miliarde de euro. Practic, România a cheltuit în exterior mult mai mult decât a încasat din exporturi, servicii și alte transferuri. Când investițiile străine, care în mod normal acoperă o parte din acest gol, sunt la un nivel redus, presiunea se poate transfera asupra cursului de schimb și a costurilor de finanțare.
Principala cauză a deficitului extern rămâne balanța bunurilor, care a înregistrat un sold negativ de 16,4 miliarde de euro, în ușoară creștere față de anul precedent. Pe de altă parte, balanța serviciilor a continuat să aducă un excedent important, de 6,68 miliarde de euro. Acesta a fost susținut de performanțele sectoarelor de telecomunicații și IT, cu un plus de 3,58 miliarde de euro, și de transporturi, care au generat un excedent de 3,21 miliarde de euro.
Un dezechilibru care s-a accentuat rapid este cel din turism. Deficitul din balanța călătoriilor a ajuns la 2,48 miliarde de euro, cu peste 530 de milioane de euro mai mare decât în primul semestru din 2025. Acest lucru înseamnă că o parte tot mai mare din bugetele de vacanță ale românilor a fost cheltuită în afara țării. Deficitul veniturilor primare, care includ venituri din muncă și investiții, a crescut și el la 4,69 miliarde de euro. În contrast, balanța veniturilor secundare a trecut de la un deficit de 62 de milioane de euro la un excedent de 203 milioane de euro, potrivit datelor centralizate de Financiarul.
Aceste cifre capătă o importanță sporită în contextul macroeconomic actual. În iunie 2026, inflația anuală era de 9,2%, conform Eurostat, iar agenția Moody’s estimează că deficitul bugetar al României va scădea la 5,8% din PIB, de la 7,9% în 2025. Astfel, statul încearcă să își reducă propriul dezechilibru într-o perioadă în care economia atrage mai puțin capital privat străin, ceea ce ar putea orienta finanțarea și mai mult către datorie publică și privată.
Pentru mediul de afaceri, consecințele se pot traduce în condiții mai stricte de creditare și costuri mai mari. Dacă deficitul de cont curent rămâne ridicat, iar investițiile străine la un nivel scăzut, investitorii ar putea cere randamente mai mari pentru titlurile de stat, iar companiile ar putea plăti dobânzi mai mari pentru împrumuturi. Acest scenariu le-ar forța să își reevalueze mai conservator bugetele de investiții.
