# Pragul de 10-12 lei pe litru la care șoferii români ar începe să renunțe la mașina personală > O analiză arată că șoferii români ar începe să renunțe la mașina personală abia la un preț al carburanților de 10-12 lei pe litru. Efectul ar rămâne limitat fără investiții paralele în transportul ... Publicat: 24 iulie 2026, 10:27 · Actualizat: 7 august 2026, 03:55 · Autor: Răzvan Mănescu · Categorie: [Economie](https://revistalupeste.ro/stiri/economie/index.html.md) · Pagina web: https://revistalupeste.ro/economie/pragul-de-10-12-lei-pe-litru-la-care-soferii-romani-ar-incepe-sa-renunte-la-masina-personala/ · Publicație: Revista lu' Peste ![Pragul de 10-12 lei pe litru la care șoferii români ar începe să renunțe la mașina personală](https://revistalupeste.ro/wp-content/uploads/2026/07/pragul-de-10-12-lei-pe-litru-la-care-s-oferii-roma-1024x683.jpg) Discuția despre reducerea traficului prin scumpirea carburanților a ieșit din zona teoretică și a fost așezată într-un prag concret pentru șoferul român. O analiză indică faptul că abia la 10-12 lei pe litru oamenii ar începe să renunțe la mașina personală. Chiar și în acest scenariu, măsura este prezentată drept una „imperfectă” și „regresivă”. Miza nu este doar nivelul de 10-12 lei pe litru, ci efectul direct pe care un asemenea preț l-ar avea asupra bugetului. Pentru milioane de șoferi, pragul înseamnă costuri mai mari de transport. În același timp, analiza arată că traficul nu va scădea automat dacă nu există investiții făcute în paralel în transportul public și în infrastructura feroviară. La 12 lei pe litru, un plin obișnuit devine mai greu de suportat. Evaluarea nu indică însă un preț actual al carburanților și nici un orizont de timp în care piața ar putea ajunge la acest nivel. Pragul fixează doar punctul de la care, teoretic, ar începe o schimbare de comportament în rândul șoferilor. Problema centrală rămâne lipsa alternativelor. Simplul fapt că benzina sau motorina se scumpesc nu rezolvă dependența de mașină. Creșterea prețului la combustibili este descrisă ca soluție „imperfectă” și „regresivă” tocmai pentru că apasă direct asupra cheltuielilor celor care folosesc autoturismul, fără să le ofere înainte o opțiune reală de înlocuire. Condiția formulată de analiză este clară. O astfel de măsură poate avea efect doar dacă, în același timp, se fac investiții în transportul public și în infrastructura feroviară. Fără aceste investiții, costul crește, dar dependența de automobil rămâne aceeași. Șoferul ajunge să plătească mai mult pentru același drum, mai ales în orașele și zonele în care nu există o alternativă sau unde aceasta nu acoperă traseul zilnic. Potrivit [GetPony](https://getpony.ro/10-12-lei-pe-litru-este-acesta-pretul-la-care-romanii-ar-lasa-masina/), analiza sugerează că descurajarea traficului exclusiv prin prețul carburantului are un efect limitat. Explicația este absența unei rețele de transport alternativ capabile să preia cererea. În aceste condiții, discuția nu mai ține doar de fiscalitate, ci se mută în zona infrastructurii. Pentru șoferul obișnuit, efectul practic este direct. Un nivel de 10-12 lei pe litru ar aduce presiune financiară suplimentară, dar nu și posibilitatea reală de a lăsa mașina acasă, dacă transportul public și calea ferată nu pot susține deplasarea de zi cu zi. Analiza nu precizează cine a realizat evaluarea și nici metodologia folosită pentru a stabili pragul de 10-12 lei pe litru. Nu sunt oferite detalii nici despre stadiul investițiilor în transportul public sau feroviar.