O transformare importantă a avut loc pe piața muncii din România. În 2025, peste 1,5 milioane de angajați depășeau pragul salarial de 9.000 de lei brut, echivalentul a circa 5.200 de lei net sau 1.000 de euro. Cifra reprezintă o creștere spectaculoasă față de septembrie 2020, când doar 595.052 de persoane câștigau peste 8.000 de lei brut, adică aproximativ 1.000 de euro la cursul de la acel moment. În intervalul de cinci ani, numărul salariaților cu astfel de venituri a crescut cu peste 900.000 de persoane, adică de peste 2,5 ori.
Această dinamică salarială accelerată vine într-un context economic marcat de inflație ridicată și presiune pe puterea de cumpărare. Pentru companii, creșterea numărului de salarii mari se traduce direct într-o masă salarială mai mare și costuri de operare ridicate. Schimbările legislative, precum plafonarea adaosului comercial la alimente, au adăugat o presiune suplimentară asupra marjelor de profit în anumite sectoare, obligând afacerile să se adapteze rapid.
Mai mult decât o simplă creștere numerică, evoluția indică o schimbare structurală. Pragul de 1.000 de euro net, considerat acum cinci ani un venit clar peste medie, a coborât mult mai aproape de nucleul pieței muncii. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, salariul mediu net pe economie a înregistrat o creștere de 4,4% în perioada septembrie 2025, mai 2026. Financiarul Lărgirea segmentului de venituri de peste 1.000 de euro transformă acest prag într-un indicator relevant pentru dinamica pieței, nu doar într-o bornă psihologică.
Raluca Pârvu, business manager BPI România, subliniază această repoziționare. „În 2020, acest prag de 1.000 euro net era semnificativ peste salariul mediu. Cinci ani mai târziu, în 2025, nivelul de 5.000 lei net reprezenta aproximativ 90% din salariul mediu net național datorită faptului că numărul celor care ating acest prag a crescut. Ca atare, s-a redus parțial diferența dintre salariul minim și salariul mediu, cu efecte pozitive pentru salariații cu venituri mici”, explică aceasta.
Pentru mediul de afaceri, apropierea acestui prag de salariul mediu național impune o reevaluare a strategiilor. Presiunea se resimte în bugetele de personal, în politicile de retenție a angajaților și în planurile de afaceri, care trebuie să ia în calcul o bază mai extinsă de consumatori cu venituri medii și mari. În acest peisaj economic, caracterizat de salarii nominale mai mari și costuri de finanțare ridicate, companiile devin mai selective în privința investițiilor și acordă o atenție sporită productivității.
