# FMI avertizează că dobânzile mai mari pot lăsa guvernele cu mai puțini bani pentru sprijinirea populației

> Țările bogate plătesc anual peste 3,3 mii de miliarde de dolari în dobânzi, mai mult decât cheltuielile mondiale pentru apărare.

Publicat: 12 octombrie 2026, 03:08 · Autor: Teodora Dumitrescu · Categorie: [Economie](https://revistalupeste.ro/stiri/economie/index.html.md) · Pagina web: https://revistalupeste.ro/economie/fmi-avertizeaza-ca-dobanzile-mai-mari-pot-lasa-guvernele-cu-mai-putini/ · Publicație: Revista lu' Peste

![Kristalina Georgieva și avertismentul despre dobânzi](https://revistalupeste.ro/wp-content/uploads/2026/10/dobanzi-1024x683.jpg)

**Guvernele din SUA, Europa și Japonia se împrumută la cele mai ridicate costuri din ultimele decenii, în timp ce războiul SUA cu Iranul accentuează inflația. Dobânzile mai mari pot îngreuna finanțarea ajutoarelor pentru cetățenii confruntați cu scumpirile, avertizează Kristalina Gheorghieva, directoarea Fondului Monetar Internațional (FMI).**

Statele plătesc mai mult pentru a susține datorii deja foarte mari, ceea ce le împinge spre noi împrumuturi, potrivit relatării Bloomberg preluate de [Adevărul.ro](https://adevarul.ro/stiri-externe/in-lume/nu-sunt-vremuri-normale-fmi-ingrijorat-de-2563281.html). Serviciul datoriei, adică plata dobânzilor și rambursarea sumelor împrumutate, riscă astfel să întrețină un cerc vicios.

La începutul războiului cu Iranul, Gheorghieva sublinia capacitatea economiei mondiale de a rezista șocurilor. Combinația dintre energia scumpă, inflație și dobânzi i-a făcut însă avertismentele mai apăsate. „În vremuri normale, asta nu ar fi o problemă uriașă [...] Dar nu sunt vremuri normale, pentru că avem niveluri ale datoriei în economiile avansate la maxime istorice”, a spus ea luna trecută.

Posibilele consecințe depășesc bugetele guvernelor. „Ar trebui să ne pregătim ca oamenii să fie mai nemulțumiți”, a avertizat șefa FMI, evocând inclusiv perspectiva unor proteste de stradă.

## Dobânzile absorb sume mai mari decât cheltuielile mondiale pentru apărare

Înaintea celei mai recente etape de vânzări de obligațiuni, guvernele țărilor bogate achitau anual peste 3,3 mii de miliarde de dolari numai în dobânzi. Suma depășea cheltuielile mondiale pentru apărare sau pentru inteligența artificială, potrivit Institutului de Finanțe Internaționale. Instituția a remarcat o asemănare cu situația unor piețe emergente aflate în dificultate în trecut.

O parte a acestei poveri vine din împrumuturile de mii de miliarde de dolari contractate în perioada banilor ieftini de după criza financiară globală. Acum, refinanțarea lor, adică înlocuirea datoriilor ajunse la scadență cu împrumuturi noi, se face la costuri mai mari.

Luna trecută, randamentul mediu al datoriei publice pe 10 ani din țările G7 a ajuns la 4,3%. Acest nivel nu mai fusese atins din 2008. Randamentul este câștigul cerut de investitori pentru banii împrumutați statelor și un reper pentru costul finanțării acestora.

„Creșterea costurilor serviciului datoriei îi face pe investitori să împingă dobânzile și mai sus”, explică Frederic Neumann, economist-șef pentru Asia la HSBC, descriind mecanismul prin care povara dobânzilor se poate amplifica.

Presiunea se transmite și dincolo de economiile bogate. Când finanțarea se scumpește pe o piață centrală pentru sistemul financiar mondial, precum cea a titlurilor de stat americane, efectele ajung de obicei la consumatorii, companiile și guvernele din alte țări.

Rezerva Federală și Banca Japoniei au majorat dobânzile în contextul petrolului de 100 de dolari barilul. Băncile centrale din piețele emergente sunt astfel presate să le urmeze sau să accepte riscul ca investitorii să își retragă capitalul.

## FMI poate impune condiții debitorilor, dar are influență limitată asupra celorlalți

Datoria economiilor dezvoltate devine una dintre temele centrale ale reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok, în Thailanda. Miniștrii de finanțe și șefii băncilor centrale se reunesc de luni, după o perioadă în care cele două instituții s-au concentrat mai ales asupra dificultăților economiilor mai slabe de după pandemie.

Gheorghieva a indicat trei teme principale pentru discuțiile săptămânii:

- Datoria, pentru care economiile avansate sunt, în aprecierea sa, principalii responsabili.
- Energia, ale cărei prețuri ridicate contribuie la presiunea inflației și a dobânzilor.
- Expansiunea inteligenței artificiale, care stimulează unele economii, dar le ocolește pe majoritatea.

FMI avertizează de ani de zile asupra îndatorării și cere reducerea deficitelor bugetare, adică a diferenței dintre cheltuielile statului și veniturile sale. Pentru economiile emergente care depind de finanțarea instituției, accesul la bani este condiționat de reforme.

În schimb, instituția are pârghii limitate asupra statelor care nu se împrumută de la ea, spune Doug Rediker, fost reprezentant al SUA la FMI. Un raport al organismului de supraveghere al fondului arată că doar aproximativ 15% dintre recomandările fiscale adresate economiilor avansate, precum SUA, Germania, Franța și Marea Britanie, au fost aplicate integral sau în mare parte.

Tharman Shanmugaratnam, președintele Singapore, i-a transmis Gheorghieva, la un eveniment dinaintea reuniunii, săptămâna trecută, că „economiile importante sistemic ale lumii se confruntă cu cele mai mari provocări fiscale”.

„FMI nu va putea să le salveze”, a mai spus Shanmugaratnam. El a insistat că „sfaturile destul de dure trebuie luate în serios”.

## Unii economiști leagă scumpirea împrumuturilor de petrol

Există și economiști care nu consideră că statele dezvoltate sunt în pragul unei crize a datoriei sau că bugetele și obligațiunile lor reprezintă cea mai urgentă problemă economică mondială.

„Costurile serviciului datoriei cresc, deci deficitele sunt ceva mai mari, dar și ce?”, spune Dario Perkins, director general la TS Lombard.

În evaluarea sa, creșterea randamentelor nu este provocată de bugetele prea permisive, ci este: „o simplă poveste despre petrol și politică monetară”, explică Perkins. El se așteaptă ca inflația să scadă odată cu stabilizarea prețurilor energiei.

## Piețele emergente au construit rezerve după crizele anterioare

Bangkok a fost punctul de plecare al unei crize care a afectat economiile asiatice în urmă cu aproape 30 de ani. În 1997, după ce consumase rezerve pentru a apăra cursul fix al monedei, Thailanda a fost obligată să lase bahtul să fluctueze.

Criza s-a extins rapid în Malaysia, Indonezia și Coreea de Sud. FMI a intervenit cu împrumuturi uriașe, însoțite atunci de condiții de austeritate mai dure decât cele folosite în prezent.

De atunci, guvernele au disciplinat bugetele, au înăsprit reglementările bancare și au acumulat rezerve financiare. Adriana Dupita, economist-șef adjunct pentru piețele emergente la Bloomberg Economics, apreciază că mai multe dintre aceste economii intră în actualele turbulențe mai bine pregătite decât în episoadele precedente.

Deficitele mai mici de cont curent, care reflectă relațiile economice cu exteriorul, și rezervele mai mari reduc nevoia de finanțare de la FMI, explică Dupita.

Impactul creșterii randamentelor din alte regiuni rămâne totuși vizibil, chiar dacă este limitat. Investitorii au redus unele plasamente riscante în obligațiuni ale piețelor emergente, iar țări precum Thailanda iau în calcul să se împrumute pe perioade mai scurte.

Statele cu probleme de lichidități care se finanțează de la bănci multilaterale au preferat până acum ajustarea acordurilor existente pentru proiecte, în locul solicitării unor acorduri noi, a declarat președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga.

## Riscul tulburărilor sociale crește cel mai rapid în economiile dezvoltate

Presiunile economice au fost însoțite frecvent de tulburări sociale, inclusiv în Asia, în timpul crizei de la sfârșitul anilor 1990. Jimena Blanco, de la compania de analiză Verisk Maplecroft, spune că aceste riscuri cresc acum cel mai rapid în țările dezvoltate.

În indicele companiei pentru tulburări sociale, Europa a consemnat cea mai mare deteriorare din ultimii doi ani, urmată îndeaproape de SUA și Canada. Blanco explică faptul că inflația și rambursarea datoriilor solicită simultan mai mulți bani de la stat, în timp ce populația suportă presiunea ambelor.

În Franța, protestele studenților s-au extins în această lună la nivel național. Peste 265.000 de manifestanți cer fonduri pentru a remedia lipsa profesorilor și degradarea clădirilor.