Alegerea unui credit ipotecar s-a transformat dintr-o simplă vânătoare a celei mai mici rate lunare într-o analiză complexă a stabilității financiare pe termen lung. Experiența anilor recenți, cu inflație ridicată și dobânzi fluctuante, i-a determinat pe români să prioritizeze siguranța bugetului în detrimentul unei economii imediate, dar nesigure.
Această schimbare de perspectivă este vizibilă și în datele oficiale. Conform Raportului asupra stabilității financiare publicat de BNR în iunie 2026, în martie 2024, creditele cu dobândă variabilă pe întreaga perioadă reprezentau 68% din noile finanțări pentru locuințe. Doi ani mai târziu, peisajul era complet diferit: produsele cu dobândă fixată pentru o perioadă de la unu la cinci ani au devenit dominante, atingând o pondere de 45%. Banca Națională explică evoluția atât prin preferința clienților pentru o rată previzibilă, cât și prin adaptarea ofertelor venite din partea băncilor.
Impactul inflației asupra deciziei de creditare
Cumpărătorul de astăzi nu se mai uită doar la suma pe care o va plăti în prima lună, ci și la intervalul de timp în care aceasta va rămâne neschimbată și la condițiile care se vor aplica ulterior. O rată inițială foarte atractivă își pierde din valoare dacă este valabilă pentru o perioadă scurtă sau dacă depinde de condiții dificil de îndeplinit pe termen lung.
Contextul economic a influențat direct acest comportament. Cu o rată anuală a inflației de 10,4% în iunie 2026, conform datelor Institutului Național de Statistică, familiile au devenit mult mai atente la spațiul financiar care le rămâne după plata ratei și a celorlalte cheltuieli. Dacă veniturile nu țin pasul cu prețurile, o rată calculată la limita superioară a bugetului poate elimina orice posibilitate de a economisi sau de a acoperi cheltuieli neprevăzute. Mulți preferă acum să știe exact cât vor plăti în următorii trei sau cinci ani, chiar dacă asta înseamnă o rată inițială puțin mai mare.
Criteriile care contează dincolo de dobândă
Analiza unei oferte de creditare pornește de la rata lunară, dar continuă cu durata perioadei fixe, costul total al creditului, condițiile pentru obținerea reducerilor și formula de calcul a dobânzii după expirarea perioadei fixe. De asemenea, sunt luate în calcul și costurile asociate, precum asigurările sau pachetele bancare necesare pentru a beneficia de o dobândă preferențială.
Abordarea este susținută și de Dragoș Macarin, fondator și CEO The Money Advisor. Acesta arată că un proces responsabil începe cu evaluarea realistă a bugetului personal și stabilirea sumei care poate fi alocată lunar creditului fără a crea un dezechilibru. Potrivit acestuia, citat de Financiarul, comparația ofertelor trebuie să includă durata de rambursare, comisioanele și clauzele contractuale, nu doar dobânda. Recomandarea sa este clară: „Un credit nu trebuie accesat în grabă”.
În final, creditul potrivit nu este același pentru toată lumea, chiar și la sume împrumutate similare. Un solicitant cu venituri variabile ar putea acorda o importanță mai mare unei perioade fixe extinse, în timp ce o persoană care plănuiește rambursări anticipate poate evalua diferit aceeași ofertă. Pentru tot mai mulți români, întrebarea fundamentală s-a schimbat de la „Cât plătesc acum?” la „Cât de bine pot susține acest credit în anii următori?”.
